O farmacie la 4.000 de locuitori în fiecare oraş, dar nu mai puțin de două, indiferent de numărul populaţiei – proiect

Farmaciile comunitare în mediul urban ar putea fi deschise în funcţie de necesităţile comunităţii şi de numărul de locuitori, potrivit unei propuneri legislative de modificare a articolului 12 din Legea Farmaciei nr. 266/2008, depusă la Parlament, transmite Agrepres.

Conform proiectului, înfiinţarea unei farmacii comunitare în mediul urban se face în funcţie de necesităţile comunităţii şi de numărul de locuitori, dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, după cum urmează: în municipiul Bucureşti o farmacie la 3.000 de locuitori; în oraşele reşedinţă de judeţ o farmacie la 3.500 de locuitori; în celelalte oraşe o farmacie la 4.000 de locuitori, minim două farmacii indiferent de numărul populaţiei.

Ministerul Sănătăţii publică pe pagina de internet proprie lista cu farmaciile comunitare autorizate, localităţile urbane unde se mai pot deschide, chiar dacă numărul populaţiei s-a redus potrivit recensământului populaţiei din 2022, în conformitate cu condiţiile prevăzute de proiectul de lege, precum şi cu solicitanţii care au depus cereri de înfiinţare, în ordinea depunerii lor, menţionându-se data la care s-au înaintat cereri, mai prevede proiectul.

„Prezenta propunere legislativă survine ca urmare a depopulării localităţilor mici urbane şi a eforturilor depuse la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se găsi soluţii de a exista farmacii în oraşe unde ca urmare a scăderii populaţiei, conform recensământului populaţiei din 2022 şi conform legii actuale, se desfiinţează sau îşi reduc activitatea. Modificările propuse nu afectează bugetul de stat, nu presupun anumite cheltuieli bugetare, ci dorim doar o reglementare adaptată situaţiei actuale, se creează competitivitate şi nu monopol al preţurilor practicate de o singură farmacie şi astfel vom sprijini comunităţile îmbătrânite şi depopulate de locuitori tineri, în care lipsa a cel puţin un punct farmaceutic are efecte devastatoare la adresa protejării sănătăţii locuitorilor”, argumentează în expunerea de motive iniţiatorii, senatori PNL şi un senator UDMR.

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată.