O femeie evreică, om de știință care trece sub tăcere iudaismul ei, are mari șanse să devină președinta Mexicului

Claudia Sheinbaum, potențiala succesoare a unui președinte populist de stânga, s-a axat pe subiectele energie și criminalitate, în ciuda eforturilor repetate ale detractorilor de a discuta despre credința sa – sau lipsa ei, scrie The Times od Israel.

Strămoșii evrei ai Claudiei Sheinbaum, care conduce în sondaje înaintea alegerilor prezidențiale de duminică din Mexic, au rămas un aspect marginal într-o cursă dominată de problema criminalității din țară, de politicile de mediu și de imigrație, precum și de economie.

Cu toate acestea, evreitatea lui Sheinbaum – care vorbește arareori despre acest lucru, dar care a declarat în 2018 că este „mândră” de originile sale evreiești – atrage o anumită atenție din partea evreilor și neevreilor deopotrivă într-o țară cu politici populiste, tradiții catolice puternice și o prevalență ridicată a opiniilor antisemite.

Fosta primăriță a orașului Mexico City, în vârstă de 61 de ani, a urmărit o strategie care îi menține „ascunsă” originea religioasă fără a o nega, a scris jurnalistul Pablo Majluf, care este evreu, într-un editorial recent pe această temă pentru ziarul Etcetera.

Folosirea retoricii antisemite de către detractorii lui Sheinbaum poate explica, cel puțin parțial, orice dorință a acesteia de a-și minimaliza iudaismul.

Vicente Fox, un fost președinte al Mexicului și lider de opinie al dreptei mexicane, și-a cerut scuze pentru că a postat anul trecut pe X că între Sheinbaum și Xóchitl, „singurul mexican este Xóchitl”, făcând referire la Xóchitl Gálvez, principala rivală al lui Sheinbaum în alegeri. Xóchitl Gálvez este de origine indigenă Otomi și de religie catolică.

Fox a făcut acest lucru într-o postare a unui text în care o caracteriza pe Sheinbaum drept „evreică bulgară”. Mai târziu, în același an, el a postat „Evreică și, de asemenea, străină” despre o fotografie a lui Sheinbaum purtând un pandantiv cu un crucifix.

Într-un articol de opinie din decembrie, Francisco Ruiz Quirrín, editorialist al săptămânalului ultraconservator Primera Plana, a avertizat, în legătură cu o victorie a lui Sheinbaum, că „Comunitatea evreiască este dispusă să exercite orice presiune este necesară pentru a influența pe unul dintre ai săi asupra oricărui angajament politic”.

Quirrín a remarcat – în mod corect – că, dacă va fi aleasă, Sheinbaum nu va fi primul președinte al Mexicului cu astfel de origini. Printre foștii președinți mexicani cu rădăcini evreiești se numără Salinas de Gortari (1988 – 1994), care a obținut recent cetățenia spaniolă pe baza originilor sale evreiești sefarde, și probabil și Plutarco Elías Calle (1924 – 1928), care a murit în 1945.

Încercările de a valorifica antisemitismul pentru a afecta candidatura lui Sheinbaum par să fi avut un efect limitat. Sheinbaum, om de știință, se bucură de un avans uriaș, variind între 11 și 22%, față de Gálvez, o femeie de afaceri și senatoare care conduce o coaliție de stânga-dreapta.

Cea mai faimoasă referire a lui Sheinbaum la iudaismul său a fost în timpul unui discurs pe care l-a ținut la un eveniment al comunității evreiești în calitate de primar al orașului Mexico City în 2018. Ea nu s-a descris ca fiind evreică, dar a spus că ambii ei părinți erau „de origine evreiască”. La fel ca mulți evrei mexicani, ea are o abordare seculară a credinței sale.

„Am crescut fără religie, ca și părinții mei, dar în mod clar în cultură”, despre care a spus că „a înconjurat-o”. Familia ei „sărbătorea toate sărbătorile evreiești. Și mă simt mexicană. Sunt mexicană […] dar sunt foarte mândră de originile mele” și de bunicii mei, a spus Sheinbaum.

Moisés Romano Jafif, președintele comunităților evreiești mexicane din cadrul CCCJM, nu a susținut niciunul dintre candidați, în conformitate cu principiul ne-partizanatului grupului. Isaac Ajzen, directorul site-ului de știri Diario Judio Jews, a declarat recent că alegerile vor atrage probabil electoratul feminin – întrucât ambii candidați principali sunt femei – și că mulți evrei vor vota „în funcție de politici”, nu de genetică.

Sheinbaum află sub presiune pentru a pune capăt anarhiei cartelurilor ultra-violente din vaste zone ale țării, care este facilitată de corupție. Acest lucru are implicații pentru relația Mexicului cu Statele Unite, unde implicarea cartelurilor în imigrația ilegală este o problemă fierbinte în alegerile americane din noiembrie.

În timpul celei de-a treia și ultimei dezbateri prezidențiale din 19 mai, Sheinbaum a spus că declararea unui „război împotriva drogurilor” a fost „una dintre cele mai teribile decizii” din istoria recentă a Mexicului, care a declanșat violențele actuale. Ea a apărat decizia lui Obrador de a reduce cooperarea Mexicului cu Statele Unite în materie de droguri. Sheinbaum a declarat că va extinde strategia administrației sale de a oferi programe sociale tinerilor ca alternativă la munca pentru carteluri.

De asemenea, Sheinbaum și-a manifestat dorința de a se îndepărta de politica energetică a lui Obrador, dependentă de combustibilii fosili, și de a se orienta către mai multe surse regenerabile.

În timpul dezbaterii, ea a fost provocată să se refere la religia sa. Xóchitl Gálvez, o populistă de dreapta care are un handicap de peste 10% față de Sheinbaum în sondaje, a arătat o fotografie cu Sheinbaum purtând o fustă decorată cu o pictură a Fecioarei noastre de Guadalupe, o icoană catolică locală.

„Aveți dreptul să nu credeți în Dumnezeu, este o problemă personală, dar nu aveți dreptul să folosiți credința mexicanilor pentru oportunism politic. Asta este ipocrizie”, a declarat Gálvez, care și-a evidențiat propriile acreditări catolice în campania sa. Gálvez a atacat-o pe Sheinbaum pe această temă de mai multe ori în trecut. Sheinbaum a reacționat într-un mod tipic în timpul dezbaterii din 19 mai: a evitat subiectul religiei.

„Aceasta este o provocare totală și nu mă voi implica în ea, voi lăsa echipa mea să se ocupe de acest lucru mâine dimineață”, a declarat Sheinbaum, care a folosit timpul rămas care i-a fost alocat pentru a discuta despre imigrație, promițând că „va apăra întotdeauna mexicanii în străinătate”, un jurământ pe care mulți îl consideră ca o asigurare că politicile Mexicului sub conducerea lui Sheinbaum nu vor fi o prelungire a obiectivelor SUA în materie de imigrație.

Majluf, jurnalistul evreu de la Etcetera, a comentat această linie de atac a lui Gálvez. El a opinat că Sheinbaum își minimalizează evreitatea nu pentru a evita să înfurie dreapta, ci extrema stângă a propriului său partid.

„Cartea de identitate evreiască intră în conflict direct cu unele postulate ale regimului, alcătuit dintr-o mișcare etno-naționalistă… Este destul de ironic faptul că candidata partidului de guvernământ trebuie să își ignore originea pentru a se lipi de o poveste”, a scris Majluf, notând că Gálvez identifică acest lucru ca fiind o slăbiciune și, prin urmare, „încearcă să arate acest lucru”.

Sheinbaum, o fiziciană devenit politician, născută din imigranți evrei din evrei așkenazi din Lituania și sefarzi din Bulgaria, a făcut declarații contradictorii cu privire la rolul religiei în viața sa.

Întrebată luna aceasta dacă este adevărat că nu crede în Dumnezeu, așa cum afirmase Gálvez, Sheinbaum a declarat pentru postul de televiziune Imagen Noticias: „Sunt o femeie de credință și de știință”, înainte de a o acuza pe Gálvez că „uită de separarea bisericii de stat”.

Dar, în timpul campaniei, a ieșit la iveală o înregistrare video de acum câțiva ani în care era întrebată în timpul unui interviu dacă este catolică. „Nu sunt catolică, nu sunt religioasă”, a răspuns ea. Această declarație i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce a purtat ocazional însemne creștine și catolice.

Criticii lui Sheinbaum au citat acest lucru ca fiind o dovadă a faptului că ea „se comportă ca un cameleon și în ceea ce privește religia, adaptându-se la ceea ce crede că vrea să vadă orice public cu prețul pierderii propriei identități”, după cum a declarat Marco Levario Turcott, un expert politic cu 162.000 de abonați pe canalul său de YouTube, în februarie, în podcastul său, Revista Etcétera.

În 2009, pe când era încă om de știință, Sheinbaum a condamnat bombardamentele Israelului în Gaza din acel an: „Nimic nu justifică uciderea civililor palestinieni… Nimic nu poate justifica uciderea unui copil”, a scris ea într-o scrisoare adresată unui ziar local.

Dar se pare că ea a rămas în mare parte tăcută în ceea ce privește Israelul după măcelul comis de Hamas la 7 octombrie în sudul Israelului, chiar dacă predecesorul ei a acuzat public Israelul de comiterea unui „genocid” în războiul din Gaza aflat în desfășurare și în timp ce Mexicul a încercat să întărească procesul intentat de Africa de Sud împotriva Israelului, acuzându-l de genocid, la Curtea Internațională de Justiție.

Acest lucru nu a împiedicat acuzațiile online potrivit cărora ar fi o „sionistă”, dar s-ar putea să nu-i fi afectat atractivitatea față de alegătorii care critică statul evreu.

Unul dintre acești critici, scriitoarea Zyanya Mariana, care este de stânga și nu este evreică, a susținut-o joi pe Sheibaum pe Twitter. „Claudia Sheinbaum este femeie, super muncitoare și evreică. Trei atribute care nu pot fi decât benefice pentru această țară”, a scris Mariana.