O flotă militară unită din Bulgaria, Turcia și România care să contracareze Rusia la Marea Neagră, o idee care se aude din nou în cadrul NATO (presa bulgară)

Bulgaria, Turcia și România să își unească forțele navale într-o flotă comună a NATO la Marea Neagră. Scopul este de a contracara Rusia, care este în prezent stăpânul suveran al mării, notează jurnaliștii bulgari de la 24chasa, citați de Rador.

Această idee se aude din nou în cadrul NATO, după a fost respinsă o dată, în anul 2016. Atunci, propunerea a venit de la președintele României, Klaus Iohannis, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia și la creșterea Flotei Ruse de la Marea Neagră. Bulgaria și Turcia au respins-o. Iar prim-ministrul bulgar de atunci, Boiko Borisov, a declarat că vrea să vadă veliere în Marea Neagră, nu nave de război. Crearea unei flote comune a celor trei țări din NATO în Marea Neagră ca o modalitate de a opri Rusia este din nou de actualitate. Acesta a fost inclusă într-un raport al lordului britanic Mark Lancaster (membru al parlamentului britanic și fost ministru de stat al forțelor armate) către Comitetul de apărare și securitate al Adunării Parlamentare a NATO. Ideea a fost discutată la Summit-ul Alianței de la Vilnius. Datorită capacităţilor sale, Turcia va juca un rol principal în această flotă, evitând astfel restricțiile Convenției de la Montreux, subliniază Lordul Lancaster. Conform Convenției semnate în 1936, navele militare ale țărilor care nu sunt riverane Mării Negre pot rămâne în Marea Neagră cel mult 21 de zile.

În plus, aceasta dă Turciei dreptul de a închide strâmtori (Bosfor și Dardanele) în cazul unui război la care nu participă. Conform acestei convenții, Turcia nu permite navelor de război să treacă Bosforul după 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Ultima navă a NATO care a staționat în Marea Neagră a fost fregata franceză Auvergne, care a părăsit Bosforul în ianuarie 2022.

Datorită Convenției, Turcia a limitat și flota rusă de la Marea Neagră, împiedicând Rusia să aducă noi nave în Marea Neagră. La începutul războiului, Moscova avea 50 de nave în flota sa de la Marea Neagră, conform cifrelor oficiale. Potrivit Ucrainei, 18 dintre ele au fost distruse sau dezactivate, inclusiv nava amiral „Moskva”, care a fost scufundată după o lovitură ucraineană. Cu doar 30 de nave în Marea Neagră, Rusia deține cea mai puternică flotă în aceste ape.

Moscova are și 6 submarine în bazinul Mării Negre.

Prin comparație, Forțele Navale Bulgare au două fregate care necesită modernizare, două corvete și nave vânătoare de mine. Flota românească este ceva mai mare, dar nici ea nu depășește 18 nave de război, conform datelor oficiale. Pentru a compensa influența Rusiei în Marea Neagră, SUA au adoptat și o lege privind securitatea, care prevede o întărire semnificativă a capacităților țărilor NATO care sunt riverane mării. Ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a se găsi o cale de ocolire a Convenției de la Montreux. „Indiferent de Convenția de la Montreux, Bulgaria trebuie să ofere aliaților săi posibilitatea de a se ajuta cu securitatea în regiunea Mării Negre, cu mijloace de recunoaștere și mijloace de acțiune efectivă”, a spus el, la începutul lunii iulie, la o întâlnire cu atașații militari bulgari. „Vedem o politică agresivă a Rusiei, care încearcă să împiedice exportul de cereale ucrainene”, a comentat recent Tagarev, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, o navă de război rusă a oprit și a inspectat nava comercială turcă „Sukra Okan”, care călătorea spre portul ucrainean Ismail. Rușii au deschis focul și s-au urcat ulterior pe nava comercială, iar incidentul a avut loc în largul coastelor Bulgariei, dar în afara apelor teritoriale ale Bulgariei.

„Există riscuri și discutăm opțiuni de acțiune, dacă se întâmplă așa ceva în apele noastre teritoriale”, a mai comentat Tagarev. Cu toate acestea, el nu a precizat cum ar putea răspunde Forțele Navale Bulgare. Riscul unor astfel de atacuri de „pirați” din partea navelor de război rusești care se deplasează în apele bulgare nu este mic. Cu atât mai mult cu cât, după incidentul cu „Sukra Okan”, navelor comerciale care doresc să încarce cereale ucrainene li s-a recomandat să navigheze doar în apele teritoriale ale statelor membre NATO – Turcia, Bulgaria și România. Trackerele navelor comerciale au arătat o creștere a acestora exact de-a lungul coastelor celor trei țări NATO.

Între ideile discutate se numără și convoaiele militare ale NATO pentru paza navelor comerciale. Aceasta este o propunere a amiralului James Stavridis, care a comandat până de curând forțele armate ale NATO în Europa. Potrivit acestuia, aceasta ar trebui să fie o misiune condusă de Comandamentul Naval al Alianței din Napoli. Problema este însă admiterea navelor de război prin Bosfor și dacă Turcia va decide să lase navele NATO să treacă.

O alternativă este ca marina turcă să asigure siguranța navelor comerciale, iar președintele Recep Erdogan a amenințat în iulie că navele sale de război vor păzi coridorul de cereale după ce Rusia s-a retras din acord. Până acum, însă, nu s-a observat o intensificare a prezenței navelor de război turcești pe rutele comerciale. Și singura măsură luată de NATO este întărirea supravegherii și protecției aeriene prin avioane de luptă din Grecia și Turcia.

sursa: 24chasa (traducere: Rador/ Mirela Petrescu)

Sursa foto: © Nataliia Dvukhimenna | Dreamstime.com