O lege prin care inginerii pot ajunge arhitecți șef, votat din nou în Parlament / Opozanții susțin că e făcută la presiunea banilor din PNRR: lucrările nu trebuie blocate

După ce anul trecut o lege care urmărea să facă modificări asupra modului în care se desfășoară concursurile pentru funcția de arhitect șef din cadrul UAT-urilor a fost retrimisă în parlament de președintele Iohannis, miercuri, cu 192 de voturi pentru, 53, contra și 39 de abțineri, un nou act normativ, similar, va ajunge din nou la Cotroceni pentru legiferare.

Parlamentarii au votat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2021 pentru modificarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prin care persoane care au specializare inginerie economică în construcții pot participa la concursul de inginer șef.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Alexandru Găvozdea, susține că proiectul a fost făcut în grabă pentru că se așteaptă marile proiecte care vor fi finanțate prin PNRR.

”Multe aspecte din acest proiect de lege sunt similare cu cele care aparțin în special Asociației Comunelor din România. Primarii își doresc acest tip de reglementare pentru că prin PNRR vor veni sume foarte mari de bani în România, cu șanse mari ca aceste sume să fie amplificate cu bani de la alte entități, bănci care vor dori să acorde împrumuturi pentru cofinanțare, de exemplu.

Mulți primari doresc ca aceste investiții să se realizeze urgent, indiferent de calitate. Nu sunt interesați să se facă bine, pentru asta nu ne trebuie un arhitect șef competent, care să ne spună că ne trebuie șapte avize, e suficient un funcționar care să spună că e suficient un aviz, eventual să și semneze autorizații în orb, doar să se facă repede investiția. Chiar dacă eu poate înțeleg motivația de politician, nu o pot accepta din perspectiva efectelor pe care le va aduce în următorii ani. Și vorbesc de următorii zeci, chiar o sută de ani, prin prisma imobilelor făcute prost. Aducem pe post printr-o lege oameni ne-competenți, nu le spun incompetenți pentru că ei poate sunt calificați, dar în altceva, și se vor menține pe post o lungă perioadă, producând în continuare efecte care nu mai pot fi corectate. Să nu uităm că în România nu se demolează nimic, nici măcar imobilele construite fără autorizație”, spune Alexandru Găvozdea.

Ce propune legea:

• Eliminarea atestării arhitecților șefi de către RUR;
• Includerea conductorilor arhitecți, inginerilor în domeniul construcțiilor și inginerilor cu specialitatea inginerie economică în construcții pentru ocuparea funcției de arhitect șef la nivelul orașelor (altele decât municipiile reședință de județ, municipiul București) și comunelor.
• În condiții excepționale, funcția de arhitect șef să poată fi ocupată de persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției, dacă au vechimea de minim 3 ani.

Argumentele inițiatorilor:

• Din cele 41 de județe, poziția de arhitect-șef e ocupată temporar sau ocupată în doar 29 de județe. Din 103 municipii există arhitect șef în doar 54 dintre acestea. În doar 78 de orașe există funcția ocupată din totalul de 216 de oreale, iar din 2.862 de comune, doar 19 au arhitect șef;
• PNRR ”va presupune implementarea accelerată a unui număr semnificativ de investiții în construcții și trebuie asigurate toate măsurile necesare eliminării oricăror disfuncții și blocaje în procedura de autorizare”;
• Arhitecții și inginerii constructori care au o vechime de 5-7 ani sunt bine pregătiți în domeniul proiectării și nu mai sunt atrași de o carieră în administrația publică

Argumentele Ordinului Arhitecților:

• Expunerea de motive care fundamentează proiectul de lege pentru adoptarea OUG 79/2021 conține o serie de erori grave, precum utilizarea de date neactualizate, trunchiate sau chiar false. Deoarece numărul actual de arhitecți și urbaniști depășește necesarul pentru ocuparea funcțiilor de arhitect-șef existente în țară, urgența și starea critică a ocupării funcțiilor nu sunt justificate și nu reclamă ocuparea funcțiilor publice cu nespecialiști;
• Nu toate unitățile administrativ-teritoriale de bază au nevoie de arhitect-șef propriu, ca angajat al aparatului de specialitate al primarului, întrucât nu toate au același volum de muncă și aceeași dinamică de dezvoltare;
• Persoanele care au formația profesională de inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții nu pot ocupa funcția de arhitect-șef la nivelul niciunei unități administrativ-teritoriale, întrucât în urma studiilor absolvite nu dețin cunoștințele de specialitate și competențele necesare pentru exercitarea funcției de arhitect-șef. În prezent, aceste competențe se pot dobândi doar în programele de studii ale facultăților de arhitectură și urbanism, conform curriculelor de învățământ ale acestor structuri academice aprobate de autoritățile centrale competente;
• Numai un funcționar public poate apăra interesul public și totodată sprijini dezvoltarea, fără a compromite interesul public. Personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, sau de la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori de la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, respectiv prin cooperare între unități administrativ-teritoriale, nu poate substitui funcția publică de arhitect-șef.

Sursa foto: Pixabay