O lege puțin cunoscută din 1798 ar putea fi o parte esențială a planurilor de deportare ale lui Trump

Președintele ales Donald Trump a promis să invoce o lege puțin cunoscută, veche de 226 de ani, atunci când va reveni la putere, scrie CNN.

John Adams era președinte când Congresul a aprobat pentru prima dată această măsură. SUA era formată din doar 16 state, iar un război cu Franța părea să se prefigureze.

„Iată cât de departe a trebuit să ne întoarcem, pentru că în acele zile, nu ne jucam”, a declarat Trump la un miting din 4 noiembrie. „Voi invoca Alien Enemies Act din 1798 pentru a viza și a dezmembra fiecare rețea criminală de migranți care operează pe teritoriul american”, a spus Trump.

Trump a susținut că legea va oferi administrației sale „o autoritate extraordinară” și va permite oficialilor să „elimine din Statele Unite toți membrii cunoscuți sau suspectați ai bandelor, traficanții de droguri sau membrii cartelurilor”.

Experții juridici care au vorbit cu CNN spun că încercările de a invoca legea ar putea întâmpina o luptă grea în instanță. Dar având în vedere frecvența cu care Trump a făcut referire la aceasta în timpul campaniei și prezența sa în platforma Partidului Republican din acest an, este probabil că vom auzi mai multe despre ea în lunile următoare.

Iată câteva întrebări și răspunsuri cheie cu privire la legea despre care Trump a semnalat că va face parte din planul său de deportare în masă.

Ce circumstanțe îi permit președintelui să invoce această lege?

Textul Legii privind dușmanii străini spune că aceasta poate fi invocată ori de câte ori:

– este declarat un război între SUA și „orice națiune sau guvern străin” sau

– „Invazia sau incursiunea prădătoare este săvârșită, încercată sau amenințată împotriva teritoriului Statelor Unite de către orice națiune sau guvern străin” și

– „președintele face o proclamație publică a evenimentului”.

Cu alte cuvinte, dacă SUA se află în război cu o altă țară sau dacă o națiune sau un guvern străin a invadat sau a amenințat să invadeze SUA, un președinte poate invoca Alien Enemies Act.

Cine ar fi afectat?

În aceste circumstanțe, „toți băștinașii, cetățenii, locuitorii sau supușii națiunii sau guvernului ostil” care au cel puțin 14 ani și nu au devenit cetățeni americani naturalizați „pot fi prinși, reținuți, securizați și îndepărtați ca dușmani străini”.

Cu alte cuvinte, anumite persoane care nu sunt cetățeni americani ar putea fi declarate „dușmani străini” pe baza naționalității lor. Iar această desemnare ar putea sta la baza reținerii și expulzării acestora.

Inițial, legea se aplica numai cetățenilor străini de sex masculin. Dar a fost modificată în 1918, după ce Woodrow Wilson a cerut Congresului să îi acorde autoritatea de a viza „femeile de origine germană” în timpul Primului Război Mondial, spune Katherine Yon Ebright de la Centrul Brennan de la Universitatea din New York.

Chiar dacă legea nu li se aplică tehnic, în trecut copiii sub 14 ani au fost reținuți împreună cu părinții lor pentru a evita separarea familiilor, spune Ebright. „În Al Doilea Război Mondial, alternativa tipică era trimiterea copiilor tăi mici sau a copiilor cetățeni americani la un orfelinat”.

Totuși, SUA nu se află în război cu nicio altă națiune. Se mai poate aplica această lege?

Experții spun că, în cazul în care administrația Trump va invoca Legea privind dușmanii străini, apărătorii imigranților și ai drepturilor civile vor susține probabil că este ilegal să se folosească legea pentru a reține și deporta cetățeni străini în aceste circumstanțe.

„Nu există nicio invazie militară sau incursiune militară săvârșită de o națiune sau un guvern străin real”, spune Ebright. „Și astfel, indiferent cât de larg sau de restrâns ar dori să o aplice, ne-am opune oricărei invocări ca fiind un abuz al unei autorități în timp de război”.

De ce ar invoca Trump această lege în loc să apeleze la legile utilizate în mod obișnuit pentru aplicarea legii imigrației?

Trump a declarat în octombrie că dorește să folosească legea din 1798 deoarece „oferă o autoritate extraordinară tuturor pentru a ne îndrepta țara”.

„Trebuie să vă întoarceți atât de departe, pentru că, pe măsură ce am crescut și am crescut, politica și politicienii noștri au devenit din ce în ce mai slabi”, a spus el la un miting din octombrie în New Mexico. „Legile noastre nu înseamnă nimic”.

Reținerile și deportările care au loc în temeiul Legii privind dușmanii străinilor nu trec prin sistemul instanțelor de imigrare, care oferă imigranților șansa de a solicita ajutor și de a-și susține cauza pentru a rămâne în țară. Experții au remarcat faptul că sistemul judiciar întârziat, în care cazurile pot dura ani de zile, ar putea fi un obstacol semnificativ în calea planurilor de deportare în masă ale lui Trump.

„Aici cred că intervine Legea privind dușmanii străinilor”, spune Jean Lantz Reisz, co-director al clinicii de imigrare de la Facultatea de Drept Gould a Universității din California de Sud. „Cred că Trump invocă această lege ca o modalitate de a ocoli toate procedurile legale și de a facilita arestarea și deportarea oamenilor”.

Dar atunci când Trump vorbește despre această lege, el se referă frecvent la bande și carteluri. Concentrarea pe aceste grupuri ar schimba lucrurile?

„Un membru al unui cartel, un membru al unei bande nu va fi un guvern străin”, spune Reisz. „Dacă administrația Trump … ar dori să desemneze (un cartel) drept guvern străin, ar întâmpina probleme, deoarece nu poate exista decât un singur guvern al unei națiuni”.

George Fishman, un fost consilier al Departamentului de Securitate Internă în prima administrație Trump, a scris o analiză anul trecut, susținând că legea din secolul al XVIII-lea „trebuie să iasă la pensie” și ar trebui să fie considerată „un instrument valoros de luptă în timpul conflictelor viitoare”.

Dar Fishman a declarat pentru CNN că el crede că legea nu ar putea fi folosită pentru un plan general de deportare care să vizeze imigranții fără documente.

„Cred că nu ar rezista în fața unui tribunal federal, pentru că nu cred că acțiunile lor pot fi atribuite acestor guverne. Și chiar dacă s-ar putea, atunci apare întrebarea dacă imigrația ilegală în masă constituie o invazie”, spune el. „Acest argument a fost adus … dar nicio instanță federală nu l-a acceptat încă. Așadar, acesta ar fi un alt obstacol”.

Depășirea acestor obstacole ar fi o „ascensiune dificilă în instanța federală”, a susținut Fishman în analiza pe care a scris-o anul trecut pentru Center for Immigration Studies. Fishman este consilier juridic principal la acest grup de reflecție, care susține limitarea imigrației în SUA.

Dar este posibil, spune el, ca oficialii să încerce să argumenteze că anumite națiuni sunt efectiv „state mafiote” în care crima organizată s-a infiltrat în guvern.

„Cred că s-ar putea argumenta foarte puternic că, în aceste situații, se poate recurge la Alien Enemies Act”, spune el. „Dar, știți, ar fi o situație de la caz la caz”, a mai adăugat acesta.

De ce a fost creată această lege?

Cetățenii francezi au fost ținta inițială pe care legislatorii au avut-o în vedere atunci când au adoptat Legea privind dușmanii străini.

„A fost inspirată de Revoluția Franceză … Avea ca scop înăbușirea opoziției politice din partea imigranților care simpatizau cu Franța”, spune Mae Ngai, profesor de istorie la Universitatea Columbia.

La acea vreme, legiuitorii credeau că acordarea unei largi autorități președintelui de a reține și deporta inamicii avea sens, potrivit lui Ebright de la Centrul Brennan.

„Eram în acest conflict naval nedeclarat cu Franța, iar Congresul era foarte îngrijorat că acest conflict naval ar putea escalada într-un alt război terestru major cu o putere europeană și… nu aveam niciunul dintre aceste instrumente pentru urmărirea penală a spionajului (sau) sabotajului, pentru a încerca să luăm oameni care poate încearcă să prejudicieze securitatea națională și să-i scoatem din țară. Nimic din toate acestea nu există”, spune Ebright.

Alte legi adoptate la acea vreme – cunoscute sub numele colectiv de Alien and Sedition Acts – au expirat câțiva ani mai târziu, spune Ngai, însă Alien Enemies Act nu avea dată de expirare și rămâne în vigoare.

Când a mai fost utilizată Legea privind dușmanii străini?

Legea a mai fost invocată de trei ori – întotdeauna în legătură cu un război declarat: în timpul Războiului din 1812, în timpul Primului Război Mondial și – cel mai recent – ca justificare pentru internarea cetățenilor germani, italieni și japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Nu a fost vorba de o razie generală, dar oamenii au fost anchetați și au avut autoritatea de a-i reține pentru perioada războiului”, spune Ngai.

Detențiile legate de Alien Enemies Act au fost separate de internarea a peste 100 000 de japonezi americani, care a avut loc ca urmare a unui ordin executiv al președintelui Franklin Delano Roosevelt.

Conform Arhivelor Naționale, peste 30.000 de persoane au fost reținute în temeiul Alien Enemies Act în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul unui program supravegheat de Departamentul de Justiție. „A fost foarte amplu”, spune Ngai. „Erau redactori de ziare, instructori de arte marțiale, preoți budiști… lideri comunitari care au fost identificați ca străini inamici”.

Deși internarea japonezilor este mult mai cunoscută, Ebright spune că este important să recunoaștem că și alte comunități au fost afectate. „Istoria sordidă” a legii, susține ea, arată clar de ce nu ar trebui să fie folosită în viitor.

„Au existat peste 15.000 de internați de origine germană și italiană și sute de mii de non-cetățeni de origine italiană și germană care au fost puternic reglementați în conformitate cu reglementările Alien Enemies Act în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. … Și astfel, există multe părți interesate în această istorie și există multe motive pentru a privi această lege și a spune „niciodată””, spune Ebright. „Nu ar trebui să folosim această lege pentru a viza vreun grup”.

Mai degrabă decât să vizeze persoane pe baza comportamentului lor sau a amenințării pe care o reprezentau pentru securitatea națională, spune Ebright, Legea privind dușmanii străinilor a permis președinților să discrimineze persoane pe baza identității lor.

Ar avea un imigrant vreo modalitate de a-și contesta detenția sau deportarea în temeiul legii?

Da, dar este complicat, potrivit experților.

Legea privind dușmanii străinilor permite persoanelor să intenteze procese prin care să conteste detenția lor, spune Reisz. Dar, spre deosebire de arestările tipice ale Serviciului de Imigrări și Vamă, care declanșează proceduri îndelungate în instanțele de imigrare, nu ar exista un proces automat de revizuire judiciară.

„Singura protecție procedurală este că aveți timp să vă rezolvați problemele înainte de a fi deportați”, spune Ebright.

Așadar, ar putea ajunge cineva să fie reținut și deportat înainte de a avea șansa de a depune o contestație în justiție?

„Cred că ar fi o situație în care ACLU și alți apărători ai imigranților vor fi ca niște câini de pază, văzând dacă acest lucru se întâmplă și apoi pregătindu-se imediat să atace”, spune Reisz.

„Speranța mea este că… instanțele își vor da seama că este o greșeală evidentă de rea-credință să spui că migrația este o invazie sau că actorii non-statali sunt guverne străine”, spune ea.

Dacă instanțele consideră că Legea privind dușmanii străini nu poate fi utilizată pentru a reține și deporta presupușii membri ai cartelurilor, ar putea exista alte opțiuni pentru Trump de a invoca legea?

Fishman, senior legal fellow la Center for Immigration Studies, a susținut că legea ar putea fi invocată de Trump sau de președintele Biden împotriva iranienilor din SUA ca răspuns la un presupus complot iranian dejucat de a-l ucide pe Trump. El a recomandat, de asemenea, invocarea acesteia în viitor pentru a expulza studenții chinezi din SUA, în cazul în care țara devine implicată într-un război cu China.

Este posibilă abrogarea legii?

Unii parlamentari democrați au încercat să abroge Legea privind dușmanii străinilor în ultimii ani.

„Legea privind dușmanii străinilor din 1798 este o lege xenofobă care a fost folosită pentru a viza pe nedrept imigranții din SUA și ar fi trebuit abrogată cu mult timp în urmă”, a declarat anul trecut senatorul Mazie Hirono.

Până în prezent, eforturile de abrogare a legii nu au depășit faza de discuții în comisia de specialiitate.