O lună până la alegerile federale din Germania – care sunt principalii competitori și care sunt regulile de desfășurare a scrutinului

Alegerile pentru Bundestag – camera inferioară a parlamentului federal de la Berlin – se desfășoară duminică 23 februarie. Scrutinul, al 21-lea de la crearea în 1949 a Republicii Federale Germania și al 10-lea de la unificarea cu Germania comunistă, este doar al patrulea anticipat în 75 de ani. Alegerile anticipate au fost convocate după destrămarea anul trecut a coaliției de guvernare compusă din Partidul Social Democrat (SPD), condus de cancelarul Olaf Scholz, Verzii, co-lideri Felix Banaszak și Franziska Brantner, și Partidul Liber Democrat (FDP) condus de Christian Lindner.

Favorit pentru clasarea pe primul loc, dar fără o majoritate absolută este Uniunea Creștin Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, cu ramura sa din Bavaria, Uniunea Creștin Socială (CSU) condusă de premierul landului, Markus Soder.

Partidul care a crescut cel mai mult de la ultimul scrutin din 2021 este Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), condusă de Alice Weidel, care este acum cel mai puternic în cele cinci landuri din est ale fostei Germanii comuniste.

Un partid nou apărut de la ultimele alegeri este Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, stânga naționalistă), formată de politiciana cu același nume, care a părăsit partidul Stânga (Linke), urmașul fostului partid comunist din est, fuzionat cu o facțiune desprinsă din SPD.

Sondajele de opinie dau intenții de vot medii de 30% pentru CDU/CSU, 20% pentru AfD, 16% pentru SPD, 14% pentru Verzi, cu BSW și FDP în jurul pragului de intrare în parlament de 5% și Stânga în mod constant sub acest prag.

Bundestag-ul este ale pe baza reprezentării proporționale. Fiecare alegător are două voturi: unul pentru circumscripția în care se alege un singur deputat pe baza scrutinului majoritar uninominal cu un singur tur (Erststimme, primul vot) și unul pentru lista de partid (Zweitstimme, al doilea vot) din acel land (în total sunt 16 landuri federale).

Sunt 299 de circumscripții uninominale și un număr adițional de 299 de mandate care se distribuie partidelor care au depășit pragul național de 5% din totalul voturilor exprimate. Pentru a se respecta proporționalitatea mai pot fi adăugate mandate la cele 598 ale Bundestagului, dar numărul total a fost limitat prin lege la 630 în anul 2023. Bundestagul ales în 2021 are 735 de deputați, cea mai numeroasă cameră legislativă din lume aleasă prin scrutin democratic.

Legea din 2023 a abrogat și prevederea ca partidele care nu depășesc pragul de 5% dar au minimum trei deputați aleși prin vot uninominal să fie reprezentate la nivelul procentual al votului al doilea. Curtea Constituțională a invalidat această prevedere, atât timp cât legea nu ajustează și nivelul pragului electoral.

Dacă predicțiile sondajelor sunt corecte, atunci e posibil ca în Bundestagul să acceadă doar patru partide, cel mai redus număr din 2002. Formarea unui guvern va fi în acest caz extrem de dificilă: Merz a exclus o coaliție cu AfD, iar un guvern de “Mare Coaliție” CDU/CSU – SPD, ca în perioada 2005 – 2013 și 2017 – 2021 este improbabil. În Germania după 1949 nu au existat guverne minoritare.