O miză de miliarde de euro și una dintre cele mai importante teme din campania pentru europarlamentare: Condiționarea fondurilor UE de respectarea statului de drept/ Cum se poziționează partidele

Condiționarea accesului la fondurile UE de respectarea statului de drept și combaterea eficientă a fraudelor se impune drept cea mai importantă temă de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare. Cum se raportează însă la ea partidele românești intrate în competiție? G4Media.ro a realizat o radiografie la zi a interesului manifestat de formațiuni și candidații lor aflați pe prima poziție a listei, având în vedere că fondurile europene alocate României în perioada 2021-2027 vor depăși 25 de miliarde de euro.

Rareș Bogdan (PNL):

• PNL susține condiționarea acordării banilor europeni de respectarea valorilor statului de drept.
• Este o soluție extremă, dar contribuabilii din Germania, Franța, Italia, Spania etc. nu sunt obligați să finanțeze afaceri de partid și politicieni corupți. Interviul integral – AICI

Iuliu Winkler (UDMR):

• Sunt de acord cu această condiționare, dacă vor fi îndeplinite două condiții.
• Prima este aceea a determinării unei baze legale ferme ancorate în textul tratatelor UE. Propunerile formulate până în prezent par să nu îndeplinească această condiție, cel puțin dacă luăm în considerare opinia extrem de rezervată exprimată de Serviciul legal al Consiliului European.
• A doua condiție este aceea a formulării criteriilor clare, fără echivoc, care să stea la baza evaluării unuia sau altuia dintre statele membre. Această formulare nu-mi aparține, ci este preluată din dezbaterile care au loc  de cel puțin doi ani în LIBE – Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European – care propune crearea unui nou mecanism referitor la statul de drept.
• Acest mecanism trebuie să formuleze criteriile despre care făceam vorbire mai înainte, iar dacă statele membre sunt supuse analizei, atunci mecanismul statului de drept trebuie să fie aplicat tuturor. Toate statele membre trebuie supuse analizei.
• Fiecărui stat membru al UE trebuie să i se întocmească un raport de țară, anual sau la doi ani, bazat pe criterii clare, cuantificabile, care se aplică tuturor la fel, eliminând astfel caracterul strict politic al unui astfel de demers. Interviul integral – AICI

Norica Nicolai (ALDE):

• Răspunsul categoric este că noi, cei din ALDE, nu am fost, nu suntem și nu vom fi de acord cu această condiționare, în primul rând pentru că încalcă prevederile și spiritul Tratatului și, totodată, pentru că vorbim de repere mai degrabă abstracte decât concrete, deci foarte dificil de cuantificat.
• Cine și cum are puterea să decidă că, brusc, nu mai există stat de drept ori nu se mai combate corupția într-un stat membru? Interviul integral – AICI

Corina Crețu (Pro România):

• PRO România susține principiul conform căruia acordarea fondurilor europene nerambursabile (bani proveniți din taxele și impozitele cetățenilor europeni) să fie condiționată de o justiție independentă și eficientă, de instituții performante de combatere a fraudelor și corupției.
• În acest fel, România și Bulgaria trebuie să intre într-un mecanism egal aplicabil tuturor celor 27 (28) de țări membre și să treacă peste un MCV aplicabil exclusiv și discriminatoriu doar celor două țări. Interviul integral – AICI

Cristian Ghinea (USR):

• Ideea mecanismului s-a născut tocmai pe fondul apariției curentului populist eurosceptic. UE avea până acum soluția activării articolului 7, și nu degeaba i se spunea <soluția nucleară> pentru că nu prea se folosea, iar oricum efectele pot fi perverse.
• De exemplu, suspendarea votului în Consiliu nu cred că îl impresionează prea tare pe Dragnea, el vrea să scape de pușcărie, pe persoană fizică.
• Pe de altă parte, când vine vorba de lideri precum Dragnea, nici legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept nu este un băț care să-i sperie. Dragnea va zice “bine, ne taie banii europeni, oricum nu prea-i foloseam noi”.
• Noi susținem un mecanism suplimentar, un MCV european pentru toate statele membre. Pentru că presiunea politică funcționează mai bine decât nuielușe precum articolul 7 sau fondurile europene. Interviul integral – AICI

Dacian Cioloș (PLUS):

• Aplicarea practică a acestor valori, precum și combaterea corupției și a fraudelor sunt esențiale și pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, și pentru investiții eficiente în interesul cetățenilor.
• În consecință, din această perspectivă, condiționarea fondurilor europene de respectarea și aplicarea acestor principii în fiecare stat membru al UE este firească și justificată.
• Însă este esențial ca orice potențială suspendare de fonduri europene care ar putea surveni ca ultim resort în urma condiționării să nu afecteze beneficiarii finali, adică cetățenii și firmele. Interviul integral – AICI

Nu au răspuns întrebărilor trimise de G4Media: PSD, prin Rovana Plumb, și PMP, prin Traian Băsescu.

Parlamentul European a votat, la jumătatea lunii ianuarie, un proiect de regulament menit să penalizeze țările membre care încalcă statul de drept, prin blocarea accesului la fonduri europene. Mai mult, documentul prevede continuarea plăților pentru proiectele deja angajate, ceea ce înseamnă că finanțarea se va face din bugetul național.

Cu toate că mai sunt pași de parcurs, obiectivul este de a introduce acest mecanism începând cu 1 ianuarie 2021, adică cu debutul noului cadru financiar multianual (2021-2027). G4Media a explicat pe larg ce presupune (detalii AICI și AICI).

Miză majoră pentru noi. Proiectul este de maxim interes pentru România, în condițiile în care guvernarea de la București a făcut o prioritate din slăbirea statului de drept și subordonarea justiției și, nu în ultimul rând, în contextul în care procedura a fost astfel concepută încât țări precum România, Ungaria sau Polonia să aibă șanse minime de a bloca propunerea de sancționare făcută de Comisia Europeană.

De altfel, cele trei state enumerate mai sus au și inspirat introducerea unui asemenea mecanism de penalizare la nivel comunitar.

Sursa foto: Wikipedia