O navă chineză, suspectată că a rupt cablurile în Marea Baltică

Umbra Chinei planează asupra ruperii a două cabluri submarine din Marea Baltică. Deși, la început, Rusia a monopolizat toate suspiciunile, noi dezvăluiri îl fac acum pe gigantul asiatic să pară cel mai probabil vinovat. O navă chineză al cărei semnal a fost pierdut se afla în vecinătatea scenei şi, ca și Moscova, neagă aceste acuzații. Deocamdată, cercetările continuă, potrivit Rador Radio România.

„Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental și nici nu vreau să cred versiunea că au fost nişte ancore care au cauzat întâmplător deteriorarea acestor cabluri. Prin urmare, trebuie să confirmăm, fără să știm în mod concret de la cine provine informaţia, că este o acțiune hibridă și, de asemenea, trebuie să presupunem, fără să știm, se înțelege, că este un sabotaj”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, marți, în cadrul unei întâlniri de la Bruxelles cu omologii săi europeni.

Aceste evenimente au avut loc într-un moment de apogeu al escaladării războiului din Ucraina, ceea ce a atras multe suspiciuni cu privire la Moscova. Kremlinul a calificat drept „absurdă” orice sugestie că ar fi fost implicat în pagubele cauzate acestor două cabluri.

Ministrul suedez al Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, a asigurat marți că forțele armate și paza de coastă ale țării sale au detectat mișcări de nave în weekendul trecut, care ar coincide cu ruperea a două cabluri de telecomunicații pe mare. Marina suedeză asistă poliția și procuratura în anchetă și a trimis deja o navă în zonă pentru a investiga ce s-a întâmplat.

Acum suspiciuni planează asupra Beijingului. Potrivit „Der Spiegel”, mass-media suedeză, finlandeză și daneză raportase anterior că o navă chineză se afla în zonă când cablul de date s-a rupt. Conform acestor informații, semnalul de identificare radio al acestei nave a dispărut brusc fără să se știe de ce. Fără a numi vreo navă anume, ministrul suedez al Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, a raportat mișcări în zonă care au coincis cu acest act de presupus sabotaj. Nu se știe dacă Danemarca a încercat să oprească această navă de marfă, dar autoritățile țării au recunoscut că se afla în apropierea navei YI Peng 3, acum suspectată de ruperea acestor cabluri.

Întrebat despre această problemă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat aceste acuzații miercuri. „Este destul de absurd să continui să dai vina pe Rusia pentru toate fără niciun motiv”. „Este probabil ridicol în contextul lipsei oricărei reacții la activitățile de sabotaj ale Ucrainei în Marea Baltică”.

Potrivit ministrului german, acest caz arată clar că „trebuie să se acorde o atenție deosebită” în protejarea infrastructurii și că este necesar să putem reacționa la aceste atacuri „într-un mod rapid, competent și adecvat”.

El a mai reamintit de lansarea între Germania și Norvegia a unei inițiative pentru a face față amenințărilor hibride din Marea Nordului și Marea Baltică, care va permite, pe viitor, să avem „o imagine de ansamblu permanentă, cuprinzătoare și mai clară a situației infrastructurilor critice subacvatice”.

Aceste acte de sabotaj redeschid și dezbaterea asupra necesității unei politici europene de apărare. „Crizele sunt rezolvate de societăți, nu doar de autorități și, în practică, acest lucru înseamnă că nu poţi externaliza securitatea unei societăți”, deoarece conectează „autorități, companii, diferite comunități și, de asemenea, indivizi”, a spus generalul finlandez Janne Jaakkola, înainte de a face aluzie la posibilul caz de sabotaj în Marea Baltică. Pentru general, acesta „este un incident grav, dar nu a provocat panică sau probleme majore sistemului de reziliență, astfel încât nu au existat efecte asupra dispoziției datelor”.

Posibila implicare a Chinei în acest act de presupus sabotaj coincide cu îngrijorarea UE cu privire la sprijinul Beijingului pentru Moscova în războiul din Ucraina. Potrivit diverselor rapoarte, Rusia a deschis o fabrică în China în care se produc telefoane care sunt trimise pentru a fi folosite în război. Potrivit surselor diplomatice europene, este imposibil de crezut că aceste evenimente ar fi putut avea loc fără știrea directă a guvernului chinez.

„Dacă se va confirma cooperarea directă între China și Rusia în sectorul materialului militar, ar putea fi impuse sancțiuni”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbok. „Am primit informații de la surse ale serviciilor secrete despre existența unei fabrici în China care produce drone care sunt furnizate Rusiei și folosite în războiul împotriva Ucrainei”, a confirmat Baerbok.