O nouă coaliție guvernamentală cu pro-europeni, dar fără reformiști, a fost aprobată de parlamentul bulgar

Parlamentul bulgar a aprobat joi fragila coaliţie guvernamentală născută dintr-un compromis dificil între conservatori, şi alte formaţiuni, printre care socialiştii, pentru a încerca să ofere puţină stabilitate în Bulgaria, ţară care trece printr-o gravă criză politică, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Coaliţia guvernamentală, formată din alianţa proeuropeană Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei-Uniunea Forţelor Democrate (GERB-SDS), socialişti şi formaţiunea populistă „Există un astfel de popor” (ITN), a fost aprobată cu 125 de voturi pentru şi 114 voturi împotrivă.

Preşedintele Rumen Radev l-a desemnat în funcţia de premier pe Rosen Jeliazkov, până acum preşedinte al parlamentului.

Forul legislativ de la Sofia este extrem de fragmentat, existând opt blocuri politice. Alegerile din 27 octombrie din Bulgaria au fost necesare întrucât după scrutinul din 9 iunie nu s-a putut forma niciun guvern. În ultimii trei ani şi jumătate, în Bulgaria au avut loc şapte alegeri legislative.

Președintele Bulgariei Rumen Radev i-a înmânat primul mandat pentru formarea unui guvern lui Rossen Jelyazkov, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de către partidul GERB, câștigătorul ultimelor alegeri parlamentare din 27 octombrie, potrivit RFI.

Jelyazkov a acceptat mandatul, propunând pe loc structura și componența viitorului guvern care urmează să fie votat joi de către Parlamentul din Sofia. Guvernul propus de Jelyazkov este sprijinit de o coaliție de 4 partide care dispune de puțin peste jumătate din cele 240 de locuri în Parlamentul bulgar.

În ultimii trei ani Bulgaria a avut nu mai puțin de 7 runde de alegeri parlamentare. În afară de două guverne cu funcții depline care au durat doar câte 10 luni fiecare, țara de la sud de Dunăre a fost condusă de guverne interimare. Cauza principală a fost extrema fragmentare a Parlamentului bulgar și imposibilitatea de a forma o majoritate care să fie în același timp anti-corupție și pro-Europeană. Multe dintre partidele pro-Europene erau exact cele împotriva cărora au început protestele anticorupție din 2020, iar celelalte erau vădit pro-ruse și erau a priori, în mod deosebit după invazia rusă în Ucraina, nefrecventabile pentru partidele reformiste.

În acest context, vestea că Bulgaria va avea, cel mai probabil, în sfârșit un guvern, cel puțin declarativ pro-european, sună mai degrabă pozitiv.

O analiză mai detaliată arată că lucrurile sunt mult mai complicate

În componența finală a noii coaliții din Sofia au rămas partidele sistemice și au fost excluși tocmai reformiștii pro-europeni și anticorupție. De fapt ideea reformiștilor de a crea un ”cordon sanitar” în jurul oligarhului Delyan Peevski a fost elementul care a determinat excluderea lor din coaliție, chiar dacă cel mai mare partid, GERB, pretinde că neînțelegerile privind persoana viitorului premier ar fi adevăratul motiv.

Delyan Peevski, sancționat de către Statele Unite după legea Magnitsky pentru corupție, șantaj, mită, folosirea presei în alegeri și, nu în ultimul rând, pentru un rol ilegal în numirea înalților oficiali de stat (cel mai probabil a procurorului general însuși) , este considerat l’éminence grise, eminența cenușie a politicii bulgare în ultimii 20 de ani.

O scurtă analiză a numelor viitorilor miniștri arată că majoritatea lor sunt legați, ca să nu spunem dependenți, mai mult sau mai puțin tocmai de Peevski. Partidul lui Peevski rămâne însă, formal, în afara coaliției, păstrându-și aura cenușie, probabil ca o precauție împotriva unei reacții a partenerilor occidentali sau a electoratului.

Partidele care formează guvernul au trecut peste multiple promisiuni reciproce că nu se vor alia niciodată

GERB, marele partid-stat de centru-dreapta al fostului premier Boyko Borisov se aliază cu Partidul Socialist Bulgar, urmașul fostului partid comunist dinainte de 1989 – o premieră, ca să spunem așa, social-liberală, la sud de Dunăre.

Din coaliție mai fac parte partidul showmanului Slavi Trifinov numit „Există un Astfel de Popor” și unul din partidele minorității turce care asigură sprijin parlamentar, dar nu propune miniștri. De menționat este că ”monstruoasa coaliție”, care se auto-intitulează pro-Europeană, are în componență un partid socialist care nu-și ascunde aproprierea de Moscova și se opune, cel puțin teoretic, ajutorului militar pentru Ucraina.

În plan pozitiv, noul guvern, care cel mai probabil va trece de Parlament mâine, va putea să asigure stabilitatea necesară pentru adoptarea Euro (care se așteaptă în decursul anului 2025 sau în prima parte a anului 2026) și pentru recuperarea întârzierilor majore în absorbția fondurilor PNRR.

În concluzie, patru ani după protestele anticorupție din 2020, vedem că în Bulgaria nu există o masă critică pentru a sprijini o adevărată reformă în domeniul justiției și țara cel mai probabil se întoarce la ceea ce a făcut până acum 4 ani – să arate, în exterior, că este un partener euro-atlantic de nădejde, și, în același timp, să servească, în interior, noile elite oligarhice ale căror interese uneori se suprapun, nu în mod ideologic, și cu cele rusești.