O nouă formă de fake news: clickbaiteri și propagandiști ruși produc în masă videoclipuri regizate care incită la ură

În timp ce lumea este îngrijorată de deepfakes, internetul este inundat de o formă mai primitivă, dar eficientă, de știri false: videoclipuri cu situații regizate, jucate de actori, prezentate ca fiind reale. Inițial produse cu scopul de a face clickbait, astfel de videoclipuri au fost produse și amplificate recent de actori politici rău intenționați, au desoperit jurnaliștii de la centrul de investigații maghiar Atlatszo.hu.

Scena este o sală de clasă din SUA; în fața steagului curcubeu al mișcării LGBTQ, un profesor ține o prelegere pentru ceea ce pare a fi un grup de elevi de liceu. Dintr-o dată, o mamă dă buzna și rupe steagul, protestând împotriva „spălării pe creier” a copilului ei. După o lungă discuție cu profesorul, aceasta pleacă împreună cu fiul ei.

Înregistrarea video a scenei scandaloase, filmată de pe rândurile de scaune cu un telefon mobil, a fost distribuită pe rețelele de socializare de zeci de mii de persoane, inclusiv de Marjorie Taylor Greene, o membră a Congresului Partidului Republican din SUA, care a scris: „Sunt alături de ea! Scoateți propaganda LGBTQ din școli!”. De asemenea, a fost distribuit și pe site-ul rusesc de socializare VK.com.

Printre conturile care au amplificat videoclipul se numără așa-numita „Legiune a Sfântului Ștefan”, o organizație de propagandă maghiară conectată la serviciile secrete rusești și la rețeaua internațională de dezinformare NewsFront. Contul pretinde că este un profil al unei „organizații tradiționaliste de dreapta care leagă rușii de maghiari” și încearcă să recruteze cetățeni maghiari pentru a se alătura forțelor armate ruse și a lupta în Ucraina.

Scena justifică temerile extremei drepte cu privire la „activiștii LGBTQ care îndoctrinează copiii” – exemplificate de legea „anti-propagandă LGBTQ” a guvernului ungar, care a dus, printre altele, la cenzurarea cărților.

Cu toate acestea, videoclipul nu a fost filmat într-o școală, iar oamenii nu sunt elevi și profesori, ci actori care joacă după un scenariu.

De la clickbait, la ură

După cum a precizat AFP, videoclipul provine de pe un cont de Facebook al unui bărbat numit „Jibrizy”, care se descrie ca fiind „un regizor de videoclipuri despre subiecte controversate care par reale”. El a produs mai multe videoclipuri similare folosind aceiași actori care apar în scena din „sala de clasă”. Într-un videoclip, de exemplu, o femeie care anterior juca rolul unei profesoare apare ca un personaj homofob care întrerupe o scenă de nuntă gay.

Toate videoclipurile exploatează subiecte cu încărcătură emoțională și politică, deși cele mai recente videoclipuri se bazează aproape invariabil pe emoțiile din jurul problemelor LGBTQ. Deși pe pagina sa de Facebook, autorul încărcării inițiale a indicat că scenele au fost puse în scenă, nu există o astfel de dezmințire în celelalte conturi de socializare ale acestuia. În plus, videoclipurile sunt adesea descărcate și reîncărcate de alți utilizatori (cum ar fi utilizatorii VK menționați anterior), care le prezintă ca fiind imagini din viața reală.

Videoclipurile înscenate prezentate ca fiind reale au existat încă din primele zile ale internetului, dar tendința reprezentată de Jibrizy și de alți creatori de conținut similari a explodat recent în importanță. Moda pare să fi început cu videoclipurile false „Karen” – Karen fiind un argou de pe internet pentru o femeie (de obicei de vârstă mijlocie, din clasa de mijloc) care manifestă un comportament îndreptățit și beligerant față de persoane nedemne. După ce videoclipurile cu astfel de incidente au devenit virale pe internet, anumiți creatori de conținut au început să producă „apariții ale lui Karen” înscenate, care au devenit la fel de virale. Creatorii unor astfel de videoclipuri au fost identificați de Rolling Stone ca fiind grupuri de actori care produc videoclipuri virale regizate în mod profesionist.

Trendul a luat o turnură mai sinistră în China, unde creatorii de conținut au produs în masă filmări înscenate cu violență domestică, și în India, unde videoclipurile înscenate au fost folosite pentru a incita la ură împotriva minorității musulmane, trend care s-a accentuat de la ascensiunea premierului Narendra Modi. Videoclipurile virale au inclus imagini false cu comercianți musulmani care distribuie mâncare otrăvită hindușilor sau bărbați musulmani care hărțuiesc femei hinduse, ca parte a narațiunii „jihadului iubirii”. Un creator de conținut indian care a recunoscut că a produs videoclipuri false cu „otrăvirea musulmanilor” a afirmat că lucrează cu o echipă de șase persoane și că câștigă în mod regulat peste 3.000 de dolari pe lună prin monetizare, de câteva ori mai mult decât valoarea salariului mediu indian.

Falși ucraineni împotriva lui Erdogan

În ultimul an, propaganda de stat rusă a difuzat, de asemenea, videoclipuri regizate pentru a dezinforma cu privire la războiul împotriva Ucrainei. În martie, surse oficiale ale statului rus au distribuit imagini de pe un tablou de bord cu presupuși soldați ucraineni care opresc mașina unei femei, o insultă pentru că vorbește limba rusă și apoi trag focuri de armă. Cu toate acestea, investigatorii online, inclusiv Geoconfirmed, au geolocalizat locul de filmare la est de orașul Donețk, mult în interiorul teritoriului ocupat de Rusia, ceea ce înseamnă că persoanele implicate nu puteau fi cu adevărat soldați ai Forțelor Armate ucrainene, iar scena a fost cu siguranță regizată.

După ce a fost devoalat ca fals, Ministerul rus de Externe a eliminat videoclipul de pe paginile sale de socializare, dar ambasadele rusești au continuat să îl distribuie.

De asemenea, în primăvara anului 2023, a început să circule un videoclip care arată doi presupuși refugiați ucraineni care fac un salut nazist în fața unui afiș cu steagul ucrainean, precum și un slogan care insultă victimele cutremurelor din Turcia din 2023.

După cum a subliniat Le Monde, cu o lună înainte, unul dintre cei doi bărbați fusese fotografiat cu o pancartă de protest, dar de data aceasta el protesta împotriva unui sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina. El a făcut parte dintr-un mic grup care ținea pancarte cu sloganuri precum „UE, America, nu mai susțineți războiul din Ucraina”, „NATO, nu mai bombardați Donețk”, în timp ce participa la un adevărat protest de masă care se opunea reformei pensiilor președintelui Macron.

Potrivit unui raport realizat de Le Monde și de grupul de investigație rus Dossier Center, activiștii pro-ruși au organizat astfel de proteste în toată Europa: folosind ca fundal un protest fără legătură cu acesta, ei au fost filmați ținând propriile pancarte. Imaginile au fost apoi postate pe rețelele de socializare, dând impresia că are loc un mare miting pro-rusesc.

În multe cazuri, însă, sloganurile folosite nu erau antiucrainene, ci antiturcești. Anchetatorii, citând surse din interior, au scris că aceste videoclipuri au făcut parte dintr-o amplă campanie de propagandă menită să slăbească relațiile dintre UE, Ucraina și Turcia. Documentul citat sugera că serviciile de informații rusești ar trebui să angajeze persoane în marile orașe europene pentru a se filma călcând în picioare steagul turcesc sau pentru a răspândi sloganuri care îl atacă pe președintele turc. În cadrul operațiunii, serviciile rusești au încercat să facă să pară că refugiații ucraineni jubilează din cauza cutremurelor din Turcia.

Potrivit videoclipurilor partajate pe TikTok și pe alte site-uri, au existat aproximativ 64 de ocazii în care au fost filmați pseudoprotestatari la Paris, Bruxelles, Haga și Madrid. Potrivit anchetei realizate de Le Monde și de Centrul de Dosare, operațiunea a fost coordonată de un bărbat de origine algeriană care a făcut reclamă în grupuri de vorbitori de limbă arabă legate de marile orașe europene pentru a câștiga bani pentru a „face fotografii”. El a folosit un număr de telefon rusesc pentru a-i contacta.

Între timp, sursele de dezinformare rusești se îndeletnicesc să acuze ucrainenii că folosesc scene regizate în scopuri propagandistice. Acuzația este folosită cel mai des în legătură cu masacrul de la Bucha, susținând că victimele erau de fapt actori care își înscenează moartea. De fapt, masacrul celor 400 de victime (și multe alte crime de război similare, cum ar fi masacrul de la închisoarea Olenivka și crimele de lângă Izium) au fost documentate pe larg de organizații internaționale pentru drepturile omului, de aplicare a legii și de mass-media, și nu doar de câteva videoclipuri virale.