O nouă lovitură jenantă pentru Kremlin: Un fost spion GRU a fugit în țara NATO care l-a demascat

În 2017, Artem Zincenko a devenit primul agent al serviciilor secrete militare rusești arestat de Estonia. Acesta a făcut obiectul unui schimb de agenți un an mai târziu, fiind predat Moscovei pentru un cetățean estonian aflat în custodia Rusiei. Zincenko a cerut acum azil chiar în țara NATO care l-a demascat și l-a închis pentru spionaj împotriva sa, scrie Yahoo News, într-un amplu articol dedicat acestui caz.

Dezertarea lui Zincenko nu a fost dezvăluită public de niciuna dintre părți până acum, în ceea ce este o lovitură lovitură umilitoare nu doar pentru Kremlin, ci și pentru foștii săi șefi din GRU, așa cum mai este cunoscut fostul serviciu de informații militare sovietice.

La începutul lunii octombrie, guvernul estonian a acordat Yahoo News acces fără precedent la Zincenko. Pe parcursul a patru ore, acesta și-a povestit viața, detaliind rolul său secundar în jocul din umbră, în mare parte nevăzut, dintre spionajul rusesc și eforturile occidentale de a-l contracara. Estonia, odată ocupată de sovietici, se află acum în prima linie a contracarării colectării de informații și a provocărilor rusești pe teritoriul NATO.

După cum a povestit Zincenko, decizia sa de a dezerta a fost motivată atât de brutalitatea Kremlinului în țară și în străinătate, cât și de ceea ce el a considerat a fi umanitatea Estoniei față de el, un agent inamic. Povestea sa plină de prudență este, de asemenea, o acuzație la adresa politicilor președintelui rus Vladimir Putin, un fost ofițer de caz al KGB, al cărui aparat de spionaj a fost slăbit pe fondul războiului său din Ucraina, potrivit serviciilor secrete britanice.

Cândva o agenție de spionaj extrem de secretă și eficientă, GRU a intrat în ultimul deceniu sub un control internațional sporit din cauza unui val de operațiuni compromise sau eșuate. Printre acestea se numără în primul rând piratarea și scurgerea de e-mailuri ale Partidului Democrat înainte de alegerile prezidențiale americane din 2016 și tentativa ratată de asasinat din 2018 asupra lui Serghei Skripal, un alt transfug din rândurile sale, în Salisbury, Anglia.

Războiul, de fapt, este motivul pentru care acest spion GRU a fugit din Rusia.

Zincenko a dezertat „foarte recent”, îi spune ziaristului Yahoo News Alexander Toots, șeful contraspionajului estonian, ascunzând însă data exactă.

Zincenko, 35 de ani, i-a spus ziaristului Yahoo News pentru ce se află în Estonia: „Situația îngrozitoare care a avut loc la 24 februarie”, începutul războiului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. „Este cel mai rău scenariu care ar putea fi imaginat în mintea mea, și nu numai pentru că rudele mele locuiesc acolo, ci și din cauza numărului imens de victime nevinovate.”

La fel ca mulți ruși, Zincenko are membri ai familiei extinse care trăiesc în Ucraina și care luptă împotriva invaziei rusești.

Zincenko a afirmat că a știut că nu putea rămâne în Rusia. După ce s-a întors acasă în 2018, „totul se schimbase dramatic”, pe măsură ce președinția autocratică a lui Putin se calcifica într-o dictatură nostalgică și imperialistă fără remușcări.

„Știți, înainte și în timpul procesului meu, am văzut că legea funcționează mult mai bine aici decât în Rusia. În timpul situației mele, estonienii mi-au spus că nu au vrut să-mi distrugă viața sau afacerea. A fost o competiție între serviciile de informații, mi-au explicat ei, iar eu am fost prins la mijloc.”

„Desigur, vreau ca Rusia să facă parte din lume, dar nu văd niciun viitor în această țară, cu excepția [celui al] Coreei de Nord cu acest regim. Nu știu dacă acest lucru este posibil în America, dar președintele a decis singur să înceapă un război. Cred că unele instituții nu ar trebui să îi permită să facă acest lucru”, a povestit fostul spion rus.

Zincenko a început să facă pregătiri, lichidându-și bunurile și vânzându-și apartamentul din Sankt Petersburg. Soția sa și cei trei băieți au plecat în avans și acum s-au reinstalat cu el undeva în Estonia.

Și-a asumat un risc enorm, dar a meritat, crede Zincenko, nu doar pentru ceea ce părăsea, ci și pentru ceea ce câștiga – sau recâștiga.

Vecin vulnerabil al Rusiei, Estonia are 1,3 milioane de locuitori și a jucat un rol important în sprijinirea Ucrainei.

În ultimul deceniu, GRU a făcut în mod repetat ceea ce nicio agenție de spionaj nu ar trebui să facă: a fost prinsă în flagrant delict. A fost desemnată ca fiind vinovată de o serie de operațiuni cibernetice, inclusiv de atacuri cibernetice debilitante împotriva Franței, Georgiei, Ucrainei și a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018 din Coreea de Sud.

Unitatea GRU 74455, identificată, de asemenea, în operațiunea de hacking și scurgere de informații în cadrul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, a fost responsabilă pentru cel mai grav atac cibernetic din istorie, infecția malware NotPetya. Această infecție a vizat inițial un software de contabilitate ucrainean, dar s-a metastazat rapid, paralizând sisteme informatice din întreaga lume, inclusiv cele aparținând gigantului danez de transport maritim Maersk, companiei farmaceutice americane Merck și unor spitale aflate la distanțe atât de mari precum Kiev și vestul Pennsylvaniei, provocând pagube estimate la peste 10 miliarde de dolari.

Asasini GRU au încercat, de asemenea, și au eșuat în încercarea de a ucide oameni cu otravă – nu doar Skripal, ci și un producător de arme bulgar, împreună cu fiul său și cu directorul fabricii, care au suferit cu toții de simptome asemănătoare Noviciok-ului în 2015.

Zincenko a spionat Paldiski, un oraș de garnizoană în care era staționat Batalionul de elită de cercetași al Estoniei, o unitate veterană atât din războiul din Afganistan, cât și din cel din Irak. De asemenea, el a spionat și Vasalemma, unde se află baza aeriană NATO Ämari.

Potrivit verdictului, el a adunat informații despre „mișcarea echipamentului Forțelor de Apărare Estoniene, Liga Apărării Estoniene [o organizație paramilitară națională] și aliații militari ai Estoniei”, precum și despre „obiectele utilizate pentru activitățile de reglementare ale statului”.

El a spionat porturile într-o țară care nu duce lipsă de ele: două la Paldiski, în nord-vest; unul la Sillamäe, în nord-est; principalul port de pasageri din Tallinn.

Zincenko spune nu s-a simțit ca un erou când s-a întors în Rusia după schimbul de spioni. El regretă acest lucru și consideră că povestea sa este una de avertizare. „Oamenii care se gândesc să facă un astfel de lucru nu ar trebui să se gândească de două ori, ci de 10 ori”, spune el. „Eu sunt norocos. Am primit doar cinci ani. Ar fi putut fi mult mai rău”.

Până în ziua de azi, el se întreabă de ce Kremlinul a fost dispus să facă atâtea eforturi pentru a-l aduce acasă. La urma urmei, nu era un superspion. Era doar un puști nebun, poate un pic prea îndrăgostit de istoria familiei sale și îndrăgostit de perspectiva de a face ceva pentru ca moștenirea acesteia să fie continuată.