O nouă viaţă pentru lâna de oaie Latxa: posibilă înlocuitoare a plasticului / Crescătorii de oi rămân cu mii de tone de lână pe an din cauza sancțiunilor impuse de UE Rusiei

Eliminarea derivatelor petroliere şi a materialelor plastice reprezintă unul dintre marile obiective de mediu ale prezentului, iar lâna de oaie este folosită în această cruciadă graţie unui proiect european de cooperare transfrontalieră, denumit Lanaland, relatează vineri EFE, citată de Agerpres.

Lanaland este un proiect hispano-francez coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier.

Proiectul este finanţat din fonduri europene de dezvoltare regională (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Franţa-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalieră), la care mai participă Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comerţ din Bayonne (oraş în sudul Franţei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (în sud-vestul Franţei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologică Ekolber şi asociaţia de dezvoltare rurală Urkome.

Lâna de oaie Latxa

Proiectul a apărut din nevoia de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (oaie originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei, asemănătoare cu rasa Ţurcană din România, şi care produce o lână foarte grosieră, formată din fibre groase fără ondulaţii – n.r.) care de câţiva ani nu mai era utilizată.

Oile, al căror lapte este folosit la producerea brânzei cu denumire de origine Idiazabal, sunt tunse în fiecare an, iar în urma acestui proces se obţin anual două mii de tone de lână.

Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă „un spaţiu enorm”, deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni – exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor – a dispărut.

Din acest motiv, s-a pus problema găsirii unor soluţii pentru „valorificarea lânii de Latxa cu scopul de a transforma această materie primă reziduală într-un nou produs cu valoare economică şi care să poată oferi venituri suplimentare, rezolvând în acelaşi timp o problemă de mediu”, explică Pinto.

O nouă viaţă pentru lâna de oaie Latxa ca înlocuitoare a plasticului

În timp ce lâna merinos are o întrebuinţare textilă evidentă, deoarece este fină şi deja bine integrată pe piaţă, lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac „extrem de aspră, ceea ce exclude din start folosirea sa pe piaţa textilă”, mai spune Pinto.

Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. În prezent, din această lână au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar în prezent cercetătorii studiază nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final.

Recuperarea acestor benzi durează de obicei destul de mult, aminteşte Pinto, iar uneori acestea pot rămâne în natură, cu toate consecinţele pe care le reprezintă folosirea benzilor tradiţionale din plastic. Însă cu acest prototip, dacă benzile sunt uitate în natură sau lăsate pur şi simplu acolo, ele „se vor degrada în câteva săptămâni fără a afecta mediul înconjurător”. Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, în comunitatea autonomă Ţara Bascilor – n.r.), care mixează lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii.

De pe păşuni la imprimante 3D

Totodată, la Şcoala de Inginerie din cadrul Universităţii Ţării Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, în colaborare cu companii şi aşa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovaţie – n.r.) de ambele părţi ale frontierei, un înlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat să fie biodegradabil, cu toate că mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil să fie mai redus decât în cazul benzilor de semnalizare confecţionate din lâna oii Latxa.

„Pentru moment ne concentrăm pe un fir pentru imprimante 3D şi, odată obţinută şi stabilită durabilitatea şi proprietăţile sale, vom lucra mai aplicat la elaborarea produsului final”, a explicat Pinto.

Lână contra poliester

O altă posibilă utilizare pentru acest excedent de lână ar fi transformarea ei în aşa-numita „ţesătură neţesută”, prin producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge.

Lâna oii Latxa ar putea înlocui totodată tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc de obicei fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, material sintetic obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.

În plus, Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali şi Universitatea din Pau şi Regiunea Adour au început un studiu pentru a stabili care este compoziţia adecvată pentru dezvoltarea microorganismelor care ajută la degradarea lânii şi folosirea ei ulterioară ca fertilizant în agricultură.