O ocazie de a aduce normele fiscale globale în rând cu lumea contemporană (Op-ed de Paolo Gentiloni)

Crizele globale deschid adesea calea unor reforme majore. Acordurile care reglementează sistemul monetar și comerțul mondial au fost încheiate în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Caracteristicile-cheie ale sistemului actual de impozitare a societăților comerciale datează de acum un secol. În prezent, consecințele pandemiei de COVID-19 au creat un nou impuls în direcția reformării acestui sistem.

Proiectul legislativ destinat abordării situației de urgență și reconstruirii economiilor noastre va ajunge la mii de miliarde de euro. Este imperios necesar ca toată lumea, și nu în ultimul rând corporațiile care au beneficiat considerabil de pe urma digitalizării accelerate determinate de măsurile de izolare, să contribuie în mod echitabil la efortul comun. Acest lucru este indispensabil și pentru alte reforme și investiții legate de tranziția climatică.

Însă impactul crizei nu ar fi fost suficient pentru a lansa reforma impozitării globale fără poziția adoptată de Statele Unite. Angajamentul hotărât și constructiv al Washingtonului, exprimat de Janet Yellen la reuniunea de la Londra a miniștrilor de finanțe din G7 și cu ocazia altor discuții care s-au purtat online în ultimele luni, a fost o ca o gură de aer proaspăt după obstrucționismul administrației Trump. Acesta a fost unul dintre cele mai izbitoare și binevenite semne ale revenirii Statelor Unite la o viziune multilaterală.

Acordul G7 acoperă alocarea drepturilor de impozitare pentru cele mai mari și mai profitabile multinaționale din lume. Acestea vor plăti impozite oriunde obțin profituri și nu doar acolo unde își au sediul central. Miniștrii de finanțe din G7 au convenit că țările ar trebui să fie în măsură să impoziteze cel puțin 20 % din profiturile (cu o marjă de peste 10 %) pe care aceste companii le obțin din activitățile desfășurate pe teritoriul lor. Referitor la o taxă minimă globală, s-a ajuns la un acord privind o rată efectivă de cel puțin 15 %, procentul variind de la o țară la alta. Reprezentanții G7 au subliniat, de asemenea, că ar trebui să se ajungă în paralel la un acord cu privire la acești doi piloni și s-au angajat să îndeplinească acest obiectiv în cadrul următoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale ai G20, care va avea loc la Veneția în perioada 9-10 iulie.

S-a ajuns, de asemenea, la o înțelegere cu privire la un subiect care a generat multă discordie la nivel transatlantic: viitorul taxelor pentru serviciile digitale, introduse în ultimii ani într-o serie de țări europene. Trebuie să existe o „coordonare adecvată” între aplicarea noilor norme fiscale internaționale și eliminarea acestor taxe, pe de o parte, și alte măsuri similare relevante, pe de altă parte, pentru toate societățile comerciale.

G7 este o grupare de democrații bogate, din care face parte și Uniunea Europeană. Se caracterizează prin diversitate culturală, dar – în special în conjunctura actuală – și printr-o viziune unitară asupra unor aspecte cruciale. Desigur, mai sunt multe de făcut pentru a lărgi consensul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii G7 la comunitatea internațională extinsă. Știu că unele țări, nu în ultimul rând din Europa, își mențin o poziție precaută față de aceste schimbări. Însă, dacă experiența anului trecut ne-a învățat ceva, acest lucru este că putem face față provocărilor extraordinare ale timpurilor noastre doar unindu-ne forțele și elaborând soluții comune. În plus, multe alte țări din G20 ar beneficia de o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare. Prin urmare, cred cu optimism că această poziție comună a miniștrilor G7 va da un impuls major următoarei etape a discuțiilor din mult-mai-extinsul Cadru incluziv al OCDE/G20, care reunește 139 de jurisdicții.

Europa și lumea întreagă sunt hotărâte să reconstruiască economiile noastre mai bine decât înainte și avem o șansă de a face același lucru și în domeniul impozitării internaționale, inspirați fiind de principiile echității și durabilității. Un rezultat pozitiv al acestui proces ar adapta alocarea drepturilor de impozitare la lumea contemporană. Acest lucru ar anunța sfârșitul unei curse globale de uniformizare la nivel inferior în materie de impozitare a societăților comerciale: o cursă în care țările se află de prea mult timp și din care foarte puțini ies câștigători, în timp ce multe miliarde sunt învinși. Iată un premiu pentru care merită să luptăm.

Autorul este comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni