O polițistă din Argeș a intrat în greva foamei / Sindicat: ”Există intenția ca, în zilele următoare, și alți lideri și membrii de sindicat să se solidarizeze cu forma de protest”

Sindicatul Național al Polițiștilor anunță că o angajată a IPJ Argeș a intrat în greva foamei din cauza prevederilor „ordonanței trenuleț„

”Din  20 ianuarie, președinta Biroului Teritorial SNPPC din cadrul IPJ Argeș, doamna Tatia Cecilia-Marilena, a adoptat o formă extremă de protest: refuzul hranei pe termen nelimitat.

Există intenția ca, în zilele următoare, și alți lideri și membrii de sindicat să se solidarizeze cu forma de protest a colegei noastre, care este susținută, în prezent, de toată conducerea Biroului Teritorial SNPPC din IPJ Argeș. (…) Asteptăm, săptămâna aceasta, și concretizarea întâlnirii cu premierul României, domnul Marcel Ciolacu, așa cum ne-a promis vinerea trecută, în timpul manifestărilor de protest”, precizează sindicatul într-un comunicat de presă.

Principalele revendicări care au declanșat conflictul de muncă, urmare emiterii OUG nr. 156/31.12.2024:

1 – Plata majorării salariale pentru munca prestată de polițiști, în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale și în alte zile declarate de lege ca fiind nelucratoare (modificarea, în consecință, a OUG 156/2024 privind măsuri fiscal-bugetare pentru anul în curs). Salariații din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt singurii afectaţi de măsurile de austeritate prevăzute de OUG 156/2024 în ceea ce priveşte plata majorării pentru munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale; având în vedere faptul că serviciul poliţienesc are caracter permanent, înlocuirea majorării cu timp liber compensator ar conduce implicit la diminuarea numărului de poliţişti aflați zilnic în activitate, situație care ar avea repercusiuni negative asupra cetățenilor, siguranței și ordinii publice a comunităților și a statului, existând riscul blocării sistemului polițienesc.

2 – Indexarea pensiilor militare cu rata medie anuală a inflaţiei, comunicată oficial de către INS. Pensiile militare reprezintă singura categorie de pensii din România care nu a beneficiat de o recalculare/ indexare în luna septembrie 2024, în contextul în care celelalte categorii de pensii au fost majorate semnificativ. Mai mult decât atât, în sistemul public de pensii au fost instituite punctele de stabilitate, care aduc avantaje unor categorii largi de pensionari, situație care nu se regăsește în legislația privitoare la pensiile militare de stat.

Reamintim că, în cursul anului 2024, am transmis Guvernului/MAI mai multe adrese oficiale (nr. 183/03.09.2024, nr. 198/26.09.2024, nr. 235/15.11.2024), în care am informat asupra unui set mai larg de  probleme economico-sociale existente în MAI și în familia noastră ocupațională, probleme care nu și-au găsit soluționarea, în măsurile adoptate ulterior, conform revendicărilor noastre.

Readucem în atenție, succint, problemele respective:

– neaplicarea, la termenele prevăzute, a Legii-cadru nr. 153/2017 – Anexele VI și VIII referitoare la militarii, polițiștii și personalul contractual din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională -, act normativ prorogat an de an în defavoarea familiei noastre ocupaționale;

– acordarea, de mai mulți ani, a unor drepturi financiare diminuate, urmare OUG-urilor privind măsuri fiscal-bugetare, emise de Executiv, anual, în luna decembrie; avem în vedere, în concret: sporuri, indemnizații, compensații, prime, care se raportează la un cuantum al salariului de funcție/de bază necorelat cu Legea 153/2017 și cu salariul minim brut pe economie (de exemplu, compensația pentru chirie se raportează la anul 2009, iar în majoritatea cazurilor suma primită este infimă, de circa 4-500 lei, inclusiv în municipii reședință de județ, unde piața impune prețuri mult peste valorile sus-menționate);

– neactualizarea faptică a normei de hrană, prin raportare la valoarea actuală a indicilor prețurilor produselor de consum / utilităților și la datele statistice furnizate oficial de către INS (scriptic, este actualizată la 50 lei/zi, dar în plată se achită doar 30 lei/zi, suma fiind plafonată, în ultimii 6 ani, prin OUG ,,trenuleț”, emise în luna decembrie a fiecărui an);

– deficitul de personal din MAI, de peste 20%, care are repercusiuni negative asupra eficienței serviciului polițienesc prestat în slujba comunităților și a statului și, pe cale de consecință, impune efectuarea de ore/misiuni suplimentare epuizante de către angajații în activitate;

– eliminarea, în mod real, nu prin demersuri fără finalitate practică (ne referim la proiecte legislative Pl-x 540/2024, respectiv L 559/2024), a inechităților din sistemul pensiilor militare de stat și actualizarea acestora, conform standardelor și obligațiilor asumate de România odată cu aderarea la NATO, prin raportare la valorile coeficienților aflați în plată pentru cadrele militare / polițiștii în activitate, dat fiind faptul că rezerviștii proveniți din structurile militare și polițienești ale Sistemului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională sunt una dintre cele trei categorii de Forțe Armate ale României stipulate în Lega 80/1995 (actualizată) privind statutul cadrelor militare și în Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.