O săptămână grea pentru Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a ieșit din termenul administrativ de 30 de zile, termen general în care orice instituție este obligată să răspundă la o petiție. Decizia Curții Constituționale care îl obligă pe șeful statului să o revoce din funcție pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a publicat în Monitorul Oficial pe data de 7 iunie. Acest termen administrativ s-a scurs, prin urmare la începutul săptămânii președintele va fi în situația de a se opri din citit. De luni încolo, un răspuns la cererea de revocare formulată de ministrul justiției, Tudorel Toader, nu mai poate întârzia mult, mai ales că Liviu Dragnea agită tot mai amenințător spectrul suspendării.

• UPDATE 11.24 Purtătorul de cuvânt al președintiției a anunțat luni, la ora 10.00, că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

După ce șefa DNA a anunțat vineri că nu demisionează și că nu și-a delegat atribuțiile, cartoful fierbinte a trecut exclusiv în mâna președintelui Iohannis.

Toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că este foarte posibil ca președintele să decidă revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, înainte de plecarea la summit-ul NATO de la Bruxelles, programat pentru 11 – 12 iulie, adică în prima parte a săptămânii, sau imediat după. Mai putea prelungi comedia cititului? Niciun lider sau instanță europeană n-ar fi încurajat acest tip atitudine. Refuzul de a aplica o decizie CCR subminează statul de drept. Nu face decât să mute atenția de pe adevărații inamici ai democrației și să le ofere motive reale de suspendare. Oricât ar sabota Tăriceanu planurile lui Dragnea, cu sau fără amenințările liderului PSD deasupra capului, problema revocării lui Kovesi rămâne, este reală și trebuie tranșată.

Din păcate, președintele Iohannis a ratat ocazia de a-i oferi șefei DNA o ieșire onorabilă printr-o numire care intră în atribuțiile sale. În cazul judecătorului Petre Lăzăroiu a mutat greșit, astfel că nu s-a eliberat un loc la Curtea Constituțională, ci la Cotroceni, prin demisia consilierului prezidențial, Simina Tănăsescu. Or, șefa DNA nu are ce căuta la Administrația Prezidențială dacă vrea să nu-și compromită mandatul. Prin urmare, ce-i va putea oferi președintele pentru ca revocarea să nu arate ca o sancțiune pentru tot ce a făcut în calitate de procuror-șef? Pentru sistem și pentru public va fi un semnal important: ce se întâmplă cu înalții funcționari ai statului care apără în condiții dificile interesul public?

Dacă nu găsește un răspuns adecvat la această provocare, președintele Klaus Iohannis riscă să dezamăgească masiv susținătorii luptei anti-corupție. Nu sunt nici puțini și reprezintă o mare parte din electoratul său. Dezamăgirea străzii va fi pe măsură dacă revocarea lui Kovesi va arata ca o execuție. Se va accentua demobilizarea instalată oricum din cauza oboselii și a vacanțelor. Nici celelalte instituții-cheie din stat nu se vor simiți încurajate să lupte, din moment ce prețul pentru a-ți face datoria este să pierzi totul. Din acest punct de vedere, președintele se află într-un moment de cotitură al mandatului său. Ar putea începe declinul, dacă lupta pentru independența procurorilor se va termina prost.

Nu doar revocarea lui Kovesi de la DNA reprezintă o mare provocare, ci mai ales ce urmează după. Președintele nu va mai controla viitoarea numire, propunerea revenind ministrului Justiției, Tudorel Toader. Or, nu-și face nimeni iluzii, omul trimis acolo de coaliția PSD – ALDE, cu mâna ministrului justiției, va avea o misiune precisă: oprirea marilor anchete. După revocarea lui Kovesi și odată cu instalarea noului procuror-șef, vor urma epurări previzibile și decapitări pe toate palierele de conducere în DNA și în restul parchetelor.

Chiar dacă face însă noua propunere repede, ministrul justiției nu va putea obține la fel de repede și avizul Consiliului Superior al Magistraturii, intrat deja în vacanță. Chiar dacă avizul este consultativ, existența lui reprezintă o condiție formală în absența căruia președintele nu va putea face viitoarea numire. Dacă se ajunge aici, șeful Parchetului General, Augustin Lazăr, va desemna un interimar la șefia DNA, până în toamnă. Președintele și procurorii DNA pot câștiga astfel două luni, timp prețios în care se pot finaliza câteva dosare importante.

Important va fi ca și procurorii DNA să aibă curajul să se înscrie la concurs, cât mai mulți și bine pregătiți, astfel să nu-i lase ministrului Tudorel Toader o marjă prea mare de manevră, așa cum s-a întâmplat la DIICOT.

Mai sunt, deci, câteva artificii prin care poate amâna un dezastru total după revocarea iminentă a șefei DNA, dacă nu cumva președintele Klaus Iohannis va fi tentat să negocieze politic acest moment. Și președintele Traian Băsescu, să ne amintim, a negociat numirea noilor procurori șefi în aprilie 2013 cu premierul Victor Ponta, având însă o poziție mai puternică și fără decizii CCR care să-l oblige la un anumit comportament. Nu putem ignora total scenariul unui troc, numai că orice înțelegere netransparentă cu actuala majoritate ar echivala cu o catastrofă pentru viitorul politic al președintelui Iohannis în momentul când s-ar afla.

În tot cazul, va fi o săptămână dificilă pentru Klaus Iohannis, dacă nu cumva se confruntă cu cea mai grea decizie din cariera lui.