O senatoare PNL îl acuză pe ministrul Justiției că plănuiește să boicoteze constituirea Parchetului european / Șerban Nicolae: România nu trebuia să adere la Parchetul european! Noi ne-am cam grăbit

Senatoarea PNL, Iulia Scântei, îl acuză pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, că intenționează să boicoteze, la ordinul PSD, constituirea Parchetului european (EPPO), prin neselectarea niciunui candidat care să fie trimis la Bruxelles pentru a ocupa funcția de procuror european din partea României.

”Este foarte posibil ca Tudorel Toader să nu selecteze pe nimeni pentru a boicota, la recomandarea PSD, constituirea colegiului EPPO”, a explicat Scântei pentru G4Media.ro.

Declarația senatoarei PNL a venit după ce marți Comisia juridică a Senatului a decis că OUG 8/2019, ordonanța de urgență care reglementează nominalizarea din partea României a candidaților pentru funcția de procuror european, să fie trimisă Camerei Deputaților, care să o dezbată în calitate de primă cameră sesizată. Consecința este că Senatul va fi cameră decizională. Propunerea de trimitere a actului normativ la Camera Deputaților a fost făcută de senatorii PSD Robert Cazanciuc și Șerban Nicolae.

Decizia Comisiei juridice a Senatului a venit la o zi după declarațiile publice făcute de social-democratul Șerban Nicolae, care a spus că aderarea României la Parchetul european este neconstituțională.

”EPPO nu prea are acoperire constituțională în România (…) România nu trebuia să adere la EPPO! Noi ne-am cam grăbit”, a declarat Șerban Nicoale pentru Europa Liberă. 

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență nr. 8/2019 în luna februarie și, în baza ei, Ministerul Justiției a declanșat deja procedura de selecție a candidaților români pentru funcția de procuror european. Potrivit actului normativ, poate fi desemnată candidat în numele României pentru funcţia de procuror european persoana care este cetăţean român, cu domiciliul în România, este procuror sau judecător cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de minimum 15 ani, este procuror cu grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau judecător cu grad profesional de curte de apel, are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, cunoaşte la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză (cunoaşterea la nivel avansat a unei a doua limbi de circulaţie internaţională reprezintă un avantaj).

În urma susţinerii interviului, comisia selectează trei candidaţi, care vor fi incluşi în lista cu trei candidaturi pe care ministrul Justiţiei o va înainta Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui anunţ publicat săptămâna trecută pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, pentru funcţia de procuror european din partea României şi-au depus candidatura: Daniel Constantin Horodniceanu, Cătălin Laurenţiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici şi Elena Hach.

„Toţi candidaţii au fost selectaţi pentru susţinerea interviului în faţa comisiei de selecţie prezidate de ministrul Justiţiei, care va avea loc în data de 22 martie, începând cu ora 8,00, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti”, se menţionează în anunţ.

Senatoarea PNL Iuliana Scântei a criticat însă OUG 8/2019 încă de la adoptarea ei în Guvern, subliniind că actul normativ încalcă Regulamentul Uniunii Europene privind instituirea Parchetului European (EPPO).

„În baza OUG 8/2019, ministrul justiţiei derulează după bunul plac şi în mod discreţionar selecţia naţională a celor trei candidaţi care vor fi propuşi pentru a ocupa unicul post de procuror european ce revine României în Colegiul procurorilor din viitorul Parchet European. Selecţia procurorului european, precum şi a procurorilor europeni delegaţi este distinctă de procedura derulată de Consiliul UE şi de Parlamentul European pentru funcţia de Procuror şef al Parchetului European, în urma căreia candidatul român, procurorul Laura Codruţa Kovesi, are cele mai mari şanse să obţină locul întâi şi conducerea pentru 7 ani a Parchetului European”, declară prin intermediul unui comunicat de presă senatorul PNL Iaşi Iuliana Scântei, membru al Comisiei Juridice a Senatului României.

Conform acesteia, prin OUG 8/2019, ministrul Justiţiei a eliminat mai multe cerinţe obligatorii pe care viitorii candidaţi trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi selectaţi drept candidaţi pentru Parchetul European.

„A fost eliminată cerinţa ca toţi candidaţii să ofere toate garanţiile de independenţă, prin intermediul unei declaraţii prin care să îşi asume angajamentul de a acţiona independent şi în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul EPPO, şi să declare orice interese care ar putea să afecteze independenţa lor. Criteriul experienţei profesionale a fost restrâns doar la cunoaşterea sistemului judiciar românesc, fiind eliminată intenţionat „experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală”. Nici în cuprinsul OUG 8/2019 şi nici în Anunţul de selecţie publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, nu se regăseşte o altă condiţie de eligibilitate a viitorului candidat: obligaţia de a deţine sau de a fi în măsură să obţină un certificat valabil de acces la informaţii clasificate la nivelul secretelor UE, de la autoritatea sa naţională de securitate”, menţionează Iuliana Scântei.

În opinia sa, „acelaşi act normativ al Guvernului restrânge în mod nejustificat participarea la procedura naţională de selecţie a judecătorilor cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi procurorii cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pot participa la selecţie, iar Regulamentul EPPO enumeră în lista criteriilor de eligibilitate ‘calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre'”.

„Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2019 conţine şi dispoziţii discriminatorii, încălcând atât Regulamentul EPPO 2017/1939, cât şi Regulamentul UE 31/1962 privind Statutul funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţii Economice Europene şi ai Comunităţii Europene a Energiei Atomice. Astfel, ministrul justiţiei a limitat competenţele lingvistice ale candidaţilor exclusiv la limbile engleză şi franceză, deşi cerinţele europene pentru Parchetul European impun candidaţilor ‘o cunoaştere aprofundată a uneia dintre limbile Uniunii şi o cunoaştere satisfăcătoare a altei limbi a Uniunii, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (e) din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai CE'”, a mai arătat liberala.

Conform acesteia, nici procedura de selecţie stabilită prin OUG 8 nu respectă criteriile de transparenţă şi expertiză a membrilor comisiei de selecţie în conformitate cu Regulamentul EPPO.

„Deşi urmează a fi desemnaţi candidaţii României pentru funcţia de procuror european şi respectiv, de procuror european delegat, în „Comisia de selecţie Tudorel Toader” nu se regăseşte nici măcar un procuror de carieră în activitate: Procurorul general, alt procuror-şef din cadrul structurilor Parchetului General, vicepreşedintele CSM, procuror, ori procurori – membri ai Secţiei de procurori a CSM. Comisia de selecţie este formată exclusiv din: ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Lia Savonea, şi doi specialişti în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnaţi tot de către ministrul justiţiei. Puterea politică şi discreţionară a ministrului justiţiei în selecţia viitorilor candidaţi ai României este însă consacrată prin art. 1 alin. (1) şi respectiv art. 3 alin. (2) din OUG nr. 8/2019: ‘Ministrul justiţiei desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii, de către Consiliul Uniunii Europene, în funcţia de procuror european’; ‘Candidaţii la funcţia de procuror european delegat în România sunt desemnaţi de ministrul justiţiei în urma unei proceduri de selecţie'”, argumentează senatoarea.

Prin comparaţie, susţine Iuliana Scântei, celelalte ţări europene care îşi vor desemna procurorii europeni au stabilit întreaga procedură de selecţie sub autoritatea profesională a Procurorului general, după caz, a Consiliului Judiciar sau al Magistraturii din ţara respectivă.

„Toţi candidaţii României propuşi de ministrul justiţiei vor fi cu adevărat evaluaţi de către juriul de experţi internaţional care au evaluat şi candidaţii pentru funcţia de Procuror – şef european. Potrivit Regulamentului EPPO, în cazul în care juriul de selecţie constată că un candidat naţional nu îndeplineşte condiţiile necesare (obligatorii) pentru îndeplinirea atribuţiilor procurorului european, avizul acestuia este obligatoriu pentru Consiliul UE, iar candidatul în cauză este respins”, mai spune Iuliana Scântei prin intermediul comunicatului de presă.

Foto: inquam Photos / Octav Ganea