O situație periculoasă: Noile cartiere-dormitor din jurul Bucureștiului sunt expuse în caz de incediu/ 30 de localități din Ilfov au un singur hidrant

În Ilfov sunt 30 de comune, transformate în ultimii ani în mici orașe dormitor, care au câte un singur hidrant și de multe ori și acela nefuncțional. Sunt însa și patru comune unde nu există nici măcar unul singur, se arată în datele obținute de G4Media.ro de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Această situație este generată de o lacună legislativă. Potrivit HG 571/2016, se supun avizării-autorizării la incendiu doar clădirile de locuit colective noi sau existente cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizează sau amenajează mansardă.

Conform unui studiu al Eurostat, Ilfovul a cunoscut cea mai mai creștere din Europa a populației în ultimul deceniu, de peste 50,3%. Acum în Ilfov sunt aproape 700.000 de locuitori, cu peste 300.000 mai mulți decât acum un deceniu, iar tendința este de creștere.

Pe lista localităților cu unul sau fără hidrant se află zone care au cunoscut o puternică dezvoltare imobliară, dar și comune mai mici unde de-abia acum se pregătesc primele proiecte. Este vorba de Chiajna (cu satul Roșu), Măgurele, Corbeanca, Ciorogârla, Snagov, Săftica, Jilava (nu are), Olteni, Dragomirești sau Pruni.

Localități ca Voluntari (439 hidranți), Pantelimon (118), Popești Leordeni (93), Mogoșoaia (21) sau Tunari (21) par aparent să stea mai bine. Însă, mare parte din aceste instalații nu funcționează, nu permit montarea hidrantului mobil al pompierilor sau apă provenită dintr-un bazin de capacitate mică și nu au sursă continuă de apă.

Asta în condițiile în care, conform datelor de la organizațiile de dezvoltatori imobiliari, acum sunt în construcție peste 20.000 de locuințe (apartamente și case) în Ilfov.

Studiu de caz: Chiajna

În comuna Chiajna, erau în construcție la finalul anului trecut imobile cu peste 9.000 de apartamente. Micul oraș nu avea niciun hidrant funcțional din cei cinci, conform datelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

În luna noiembrie a anului trecut a izbucnit un incendiu puternic la mansarda unui bloc care s-a extins și la cele de alături. Intervenția pompierilor a fost îngreunată de lipsa hidranților. Incendiul a fost înregistrat pe strada Toamnei la un bloc nou construit, însă pompierii au venit până în Capitală pentru a-și reîncărca stocurile cu apă ale mașinilor de intervenție.

Flăcările, care au izbucnit la mansarda unui bloc, au cuprins, din cauza vântului, și mansarda unui bloc aflat foarte aproape, iar ulterior focul a ajuns la un al treilea imobil. Reprezentanții ISU susțin că blocurile nu respectau normele de protecție în caz de incendiu.

O femeie însărcinată, care a fost expusă la fum, a fost transportată la Spitalul Universitar, dar starea ei a fost apoi bună. Peste 100 de persoane au fost afectate de incendiul de la cele trei blocuri din Chiajna.

Incendiul a fost provocat de o defecțiune a sistemului electric al blocului, iar lipsa avizelor și a nerespectării legislației au făcut ca focul să se extindă rapid și să cuprindă trei blocuri.

Motivele care au dus la extinderea incendiului, conform autorităților, sunt:

• lipsa hidrantului pe stradă
• blocurile erau construite unul lângă altul, iar acoperișurile mansardelor erau unul comun și a permis extinderea incendiilor
• instalații electrice prost izolate
• construcții prost izolate care permiteau extinderea incendiului

„La fața locului au fost concentrate 25 de autospeciale, adică mai bine de jumătate din numărul de autospeciale ale Inspectoratului București-Ilfov. Pot preciza că în ultimii 4-5 ani nu am mai avut o concentrare atât de mare de resurse ca la incendiul acesta”, a precizat Daniel Vasile, purtător de cuvânt al inspectoratului.

Primarul investește în fotbal

Comuna Chiajna are aproape 20.000 de locuitori care domiciliază aici. Neoficial, mai sunt încă 15.000-20.000 de persoane care locuiesc aici, dar au domiciliul în alte zone.

Chiajna este condusă de primarul Mircea Minea (ALDE). Acesta nu a putut fi contactat și nici de găsit în primărie atunci când l-am căutat la telefonul instituției pentru a ne preciza care este soluția sa la lipsa hidranților.

Veniturile comunei, considerată cea mai bogată din țară, ajung la 80 de milioane de lei pe an (17 milioane de euro), conform bugetului localității pe 2018. Din acești bani, aproape două milioane de euro se ducă pentru finanțarea echipei de fotbal Concordia Chiajna.

Prosport a realizat pentru primul trimestrul a anului trecut o comparație edificatoare: primarul și consiliul local au ales să cheltuiască în prima parte a lui 2018 – un milion de euro cu echipa de fotbal și 35.000 de euro cu învățământul.

Hiba din legislație

Reprezentatul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Daniel Vasile, a mai confirmat că o scăpare legislativă, care a permis ca blocurile afectate de incendiul din noiembrie să nu fie prevăzute ci hidranți în apropiere. „În privința hidranților, vă pot spune că blocuri din Chiajna care au loc foc nu se supun procesului de avizare și autorizare pentru securitatea la incendiu și nu au nevoie decât de o autorizație de construire de la autoritatea locală”, a mai precizat acesta.

Avocatul Paul Dumbrăvanu, specializat în tranzacții imobiliare, spune că lipsa avizelor provine din faptul că legislația a fost prost concepută.

Potrivit HG 571/2016, se supun avizării-autorizării la incendiu doar clădirile de locuit colective noi sau existente cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizează sau amenajează mansardă. În prima anexă a legii amintite se precizează, la litera d că se spun normelor de securitate la incendiu construcțiile „de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane la care se realizează sau amenajează mansarde”

 

Spe exemplu, revenind la cazul blocului din Chiajna, regimul de înălțime este P+3, deci nu intra sub incidența acestei prevederi legale. „Este o problemă des întâlnită. Nu este de joacă! Cred că săptămânal se înregistrează un incendiu ca acesta din Chiajna. Nimeni nu are interesul să schimbe legislația și singurii care pierd sunt proprietarii. Oamenii sunt în general grăbiți când cumpără o casă, dacă văd o ofertă bună financiar. Nu stau să vadă cât ciment e în perete, unde e cel mai apropiat hidrant, nu stau să vadă cartea tehnică a construcției. De asta trebuie să existe o instituție activă care să monitorizeze plângerile sau dacă un dezvoltator respectă anumite condiții”, ne-a explicat Paul Dumbrăvanu.

Acesta a mai adăugat că astfel de blocuri nici nu permit asigurarea totală în caz de dezastre, chiar dacă există o poliță. Asta pentru că după incendiu, compania de asigurare poate refuza plata daunelor pentru că blocul nu avea hidrant și asta a dus la apariția unor daune mai mari.

„O locuință se cumpără cu credite de 20-30 de ani, este cea mai importantă investiție a unui om, a unei familii. Nu este normal ca legislația să nu-l protejeze absolut deloc”, ne-a mai spus Paul Dumbrăvanu, specialist în tranzacții imobiliare.

(Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Alexandru Bușcă)