O sondă spaţială americană s-a plasat cu succes pe Lună, o premieră pentru o companie privată

Este un pas mare pentru industria spaţială: o sondă a companiei americane Intuitive Machines a asolizat în noaptea de joi spre vineri pe Lună, marcând astfel prima aselenizare a unui dispozitiv american după o pauză de peste 50 de ani şi, de asemenea, o premieră pentru o companie spaţială privată, informează AFP, transmite Agerpres.

„Putem confirma fără nicio îndoială că echipamentul nostru se află pe suprafaţa Lunii şi că transmitem un semnal”, a declarat Tim Crain, directorul Intuitive Machines, în timpul unei transmisiuni video în direct realizată de această companie.

Intuitive Machines a confirmat apoi pe reţeaua de socializare X că modulul său lunar a asolizat „în poziţie verticală” şi „a început să transmită date”.

Alunizarea s-a produs joi la ora 17:23 din Houston, Texas, unde se află centrul de control al companiei (ora 23:23 GMT).

Modulul de aselenizare Nova-C, care transportă instrumente ştiinţifice ale NASA, are o înălţime de puţin peste patru metri. Acesta a fost lansat în spaţiu săptămâna trecută din Florida.

Coborârea sa spre suprafaţa Lunii a fost cea mai de temut etapă a misiunii, numită IM-1.

Laserele care ar fi trebuit să fie folosite în mod normal pentru a ghida dispozitivul spaţial nu au funcţionat, dar o soluţie de rezervă a putut fi utilizată: inginerii americani au folosit un instrument de la bordul sondei, produs de NASA şi care, iniţial, trebuia să fie testat doar în timpul misiunii.

Cu aproximativ zece minute înainte de alunizare, un impuls important al motorului a fost folosit pentru a frâna Nova-C, care se deplasa pe atunci cu viteza de 1.800 de metri pe secundă.

În timpul coborârii finale, sonda a zburat într-o manieră complet autonomă.

Acum sunt aşteptate imagini, inclusiv de la un mic dispozitiv echipat cu o cameră video, dezvoltat de Embry-Riddle Aeronautics University, care urma să fie ejectat din modulul de alunizare în ultimul moment pentru a surprinde aselenizarea din exterior.

Revenirea americanilor pe Lună

Un dispozitiv spaţial american nu a mai asolizat pe Lună de la încheierea legendarului program Apollo, în 1972.

„Pentru prima dată după mai bine de o jumătate de secol, Statele Unite s-au întors pe Lună”, a declarat administratorul general al NASA, Bill Nelson, într-o înregistrare video. Şi „pentru prima dată în istoria omenirii, misiunea unei companii private, o companie americană, a fost lansată şi a realizat călătoria până acolo”, a adăugat el.

India şi Japonia au efectuat recent aselenizări prin intermediul agenţiilor lor spaţiale naţionale, devenind astfel cea de-a patra, respectiv cea de-a cincea ţară din lume care au realizat acest lucru, după Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China.

Însă mai multe companii private – israeliană, japoneză şi americană – au eşuat până acum în tentativele lor de a reproduce aceeaşi performanţă.

Polul sudic al Lunii

Locul care a fost vizat de Intuitive Machines se află la aproximativ 300 de kilometri de polul sudic al Lunii, un crater denumit Malapert A.

Polul sudic lunar prezintă interes pentru oamenii de ştiinţă, deoarece conţine apă sub formă de gheaţă, care ar putea fi exploatată.

NASA speră să îşi trimită astronauţii acolo începând din 2026 prin intermediul misiunilor sale Artemis şi, în special pentru a-i pregăti, încearcă să studieze mai îndeaproape această regiune care a fost până acum puţin explorată.

„Ce fel de praf sau de sol există acolo? Cât de rece sau de cald este? Cât de mari sunt radiaţiile? Acestea sunt lucruri pe care vrei să le ştii înainte de a trimite acolo primii exploratori umani”, a explicat Joel Kearns, un director de la NASA.

Pentru această fază de explorare, NASA foloseşte noul său program CLPS. În loc să dezvolte propriile nave spaţiale pentru Lună, agenţia spaţială americană a alocat unor companii private sarcina de a îi transporta acolo echipamentele sale ştiinţifice.

Intuitive Machines este una dintre companiile selectate pentru astfel de misiuni, iar contractul său cu NASA pentru această primă misiune este în valoare de 118 milioane de dolari.

Scopul este de a reduce costurile pentru agenţia publică, de a putea face călătoria spre Lună mai frecvent, dar şi pentru a dezvolta o economie lunară. Şi asta în ciuda riscurilor de eşec.

O primă misiune din cadrul acestui program, condusă de compania americană Astrobotic, nu a reuşit să ajungă pe Lună luna trecută.

Şapte zile de activitate

Modul de alunizare conceput de Intuitive Machines, al cărui prototip folosit pentru această misiune se numeşte Odysseus, conţine, de asemenea, şase încărcături private. Printre acestea se numără sculpturi ale artistului contemporan Jeff Koons reprezentând fazele Lunii.

NASA deţine la bordul modulului de alunizare şase instrumente ştiinţifice.

Unul dintre ele, de exemplu, va studia plasma lunară (un strat de gaz încărcat cu electricitate) şi va măsura undele radio provenite de la Soare şi de la alte planete.

Odysseus, care este alimentat cu energie graţie panourilor sale solare, ar trebui să funcţioneze timp de aproximativ şapte zile, înainte ca noaptea să se instaleze la polul sudic al Lunii.