O treime dintre românii diagnosticați cu melanom malign își pierd viața. Ce poți face pentru a depista această afecțiune din timp

Australia și Noua Zeelandă sunt țările cu cel mai mare număr de cazuri noi de melanom raportat la populație și, totodată, și cu cel mai mare număr de decese din cauza acestei afecțiuni. Practic, una din 15-18 persoane cu pielea albă vor face melanom în cursul vieții, motiv pentru care oamenii din aceste teritorii iau foarte în serios protecția pielii.

Cu toate acestea, melanomul nu este rezervat doar celor de la antipozi. În ultimele decenii, și în Europa se înregistrează din ce în ce mai multe cazuri și nici românii nu sunt feriți de acest tip de cancer. Numai în 2020, peste 1500 de români au fost diagnosticați cu melanom, dintre care o treime și-au pierdut viața, în ciuda progreselor științifice făcute în tratarea acestei boli.

Medicii buni ne sfătuiesc să fim foarte atenți la aspectul pielii noastre și, de fiecare dată când avem vreo suspiciune în acest sens, să ne programăm la o consultație pentru a ne asigura că nu avem de-a face un cancer în plină dezvoltare. Evaluarea medicală este simplă, dar trebuie făcută de un ochi avizat, prin intermediul examenului clinic și al dermatoscopiei sau videodermaoscopiei, după caz.

Ce este și cum arată melanomul

Melanomul, este o formă de cancer de piele în care melanocitele,  celulele din stratul bazal al pielii, cele care secretă pigmentul, încep să dividă necontrolat. În mod normal, pigmentul numit melanină protejează pielea împotriva radiațiilor ultraviolete, care sunt dăunătoare organismului. Dar, când celulele se înmulțesc peste măsură din cauza anumitor factori, ele dau naștere unor tumori extrem de agresive.

Astfel, dacă dezvoltarea anarhică a celulelor nu a depășit zona superficială a pielii, vorbim despre un melanom localizat, in situ. Când celulele canceroase ajung în straturile profunde, melanomul devine invaziv, iar dacă celulele se răspândesc în organism, el este considerat metastatic.

Adesea melanomul se dezvoltă pornind de la o aluniță sau un semn cutanat (nev melanocitar). Astfel, chiar dacă persoanele care au alunițe multe sau leziuni pigmentare din naștere sunt considerate a avea un risc mai mare de a face această afecțiune, numeroase melanoame apar pe leziuni noi. Cauza poate fi atât una genetică, cât și una dobândită.

Însă, unul dintre cei mai importanți factori favorizanți constă în expunerea pielii la radiația solară fără protecție. Specialiștii spun că este suficient să faci arsuri solare o dată la doi ani ca să crești riscul de cancer de piele, chiar și de până la trei ori față de o persoană care nu s-a ars niciodată.

Melanomul are două etape de creștere – una radială și una verticală. Majoritatea melanoamelor „răsar” pe piele la nivelul unor leziuni preexistente sau pe leziuni noi, care își modifică aspectul, forma, dimensiunea, proces care poate dura o perioadă  lungă de timp, chiar ani. Apoi, în orice moment, mica tumoră poate trece în faza de creștere verticală, în care celulele canceroase sparg membranele de la baza pielii și invadează țesutul subjacent. De aici, celulele maligne se pot răspândi în tot organismul prin intermediul circulației limfatice și nu numai.

Melanomul poate apărea în orice zonă a corpului, nu doar pe părțile expuse la soare. Adesea, la bărbați melanomul se localizează pe spate, iar la femei pe picioare. Nici măcar buzele, ochii sau organele genitale nu sunt scutite de apariția acestui tip de cancer.

„În ultimii ani, diagnosticăm tot mai multe cancere cunatate, atât melanomatoase, cât și non melanomatoase. Incidența este mai ridicată, în mod cert, dar statisticile în creștere se datorează și faptului că oamenii au început să facă mai multe investigații de specialitate. Pacienții încep să conștientizeze importanța dermatoscopiei, ca metodă de screening non-invazivă și nedureroasă, care poate salva vieți. Pe de altă parte, o veste bună este faptul că, odată ce au înțeles importanța prevenției, dincolo de o adresabilitate mai mare pentru investigațiile specifice, oamenii au început să aibă mi multă grijă de pielea lor, să introducă mai des în rutina lor fotoprotecție, și inclusiv să limiteze expunerea la soare”, explică Dr. Amalia Cheregi, medic specialist dermato-venerologie, medic coordonator al Centrului de Excelență DermaLife Oradea, parte din Grupul MedLife.

Cum se diagnostichează melanomul

Primul semn că s-ar putea să ai o problemă este o aluniță care arată diferit. Poți avea midificări de formă, contur, dimensiuni sau mici sângerări de la o leziune de numai câțiva milimetri. Culorile tumorilor pot fi extrem de variate – de la maro-închis, albăstrui și până la roșu sau gri deschis. Pielea din jur poate arăta normal sau poate avea zone decolorate. De aceea, este important diagnosticul cât mai timpuriu, pentru că dimensiunea leziunii nu este neapărat un marker de agresivitate.

Majoritatea melanoamelor prezintă, însă, o serie de caracteristici pe care un medic bun le va recunoaște cu siguranță. Specialiștii dermatologi verifică aspectul leziunii suspecte după un algoritm prescurtat ABCDE+EFG sau bifând cele 7 criterii Glasgow.

Inițialele vin de la cuvintele:

• A – asimetrie (de formă sau culoare)
• B– bordură (margine neregulată, zimțată franjurată)
• C – culoare (modificată recent)
• D – diferit (anterior, cuvântul se referea la diametrul leziunii)
• E – evoluție (schimbarea formei, mărirea dimensiunilor)

Este, însă, posibil ca nu toate melanoamele să întrunească cele cinci criterii, așa că, pentru melanoamele nodulare, au fost introduse unele suplimentare:

• E – elevat (formațiune proeminentă pe piele)
• F – ferm la pipăit
• G – growing (în creștere)

După verificarea vizuală a acestor criterii, medicul specialist va apela la metode de diagnostic, precum dermatoscopia, microscopia confocală, supravegherea fotografică a pielii sau tehnici de examinare imagistică, precum tomografia computerizată PET-CT sau determinarea markerilor tumorali.

Se mai recomandă și biopsia sau excizia leziunilor suspecte, urmate de examen histopatologic. Dacă vorbim despre un melanom invaziv, deja va fi nevoie de o echipă cu medici de mai multe specialități (dermatolog, oncolog, anatomopatolog, radiolog) pentru a stabili tratamentul individualizat.

„Ne dorim din ce în ce mai mult să prevenim, nu să tratăm, și astfel, cu o simplă investigație, putem să diagnosticăm o tumoră care poate să fie extrem de agresivă. E important ca minim o dată pe an să ne facem controale de rutină. În cazul dermatoscopiei, dacă la înregistrarea leziunilor, unele sunt problematice, reevaluarea se face la 3 sau 6 luni cu comparare, putând astfel să luăm decizia terapeutică în mod corect”, mai adaugă medicul.

Cum se tratează melanomul

În stadiile incipiente, tratamentul adecvat pentru melanom este excizia chirurgicală. Dacă sunt depistate la timp, 90% dintre melanoame sunt perfect vindecabile în acest fel. Melanoamele în stadii mai avansate pot necesita terapii combinate – chirurgie, chimioterapie și radioterapie.

Cel mai important este ca diagnosticul să fie pus rapid și corect, pentru că aceste tumori sunt extrem de agresive și se pot răspândi în tot organismul în perioade scurte de timp. Sunt cazuri în care se poate apela și la terapie țintită, fie genetică, fie imunoterapie, la pacienții purtători ai anumitor gene.

Poate fi prevenit melanomul?

Pentru a preveni apariția unui cancer de piele, sunt câteva lucruri pe care le putem face, mai ales în perioada verii și a concediilor, când petrecem mai mult timp în exterior, sub radiația solară.

Este bine să purtăm haine care acoperă cât mai mult din piele, să folosim frecvent produse cu protecție solară și să evităm utilizarea aparatelor de bronzat artificial, care folosesc radiație UV.

În plus, medicii recomandă să ne autoexaminăm pielea regulat și să fim atenți la orice modificare de formă, culoare, dimensiune și aspect al alunițelor, pistruilor și petelor pigmentare. Cea mai mare atenție trebuie acordată spatelui, feței, gâtului și membrelor.

De asemenea, dacă există formațiuni pigmentare în zone ale pielii cu frecare intensă, ar trebui să acordăm o atenție suplimentară . În funcție de risc, la sfatul medicului puteți decide să îndepărtați preventiv aceste formațiuni, cu atât mai mult dacă ele vă deranjează și estetic.

În plus, să nu uităm că melanomul nu are neapărat nevoie de soare puternic pentru a se dezvolta, el putând apărea oriunde, inclusiv în talpă sau palmă. Cel mai bine este ca anual, odată cu alte analize de screening și controale preventive, să programăm și un control la dermatolog, pentru a ne asigura că totul este în regulă cu pielea noastră.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

 

Surse:

• https://www.melanomromania.org/
• https://dermnetnz.org/topics/melanoma
• https://www.healthline.com/health/skin-cancer/melanoma
• https://www.theguardian.com/society/article/2024/may/27/rates-melanoma-skin-cancer-research-uk-figures-study