O universitate din China testează mașini care folosesc levitația magnetică, capabile să atingă o viteză de 230 de kilometri pe oră

Cercetătorii chinezi de la Universitatea Southwest Jiaotong din Chengdu, provincia Sichuan, au efectuat recent teste rutiere pentru maşini modificate, care folosesc magneţi pentru a pluti la 35 de milimetri deasupra unei şine conductoare, potrivit agenţiei de de presă chineze Xinhua, citată de CNBC, transmite News.ro.

Aceştia au echipat maşinile cu magneţi puternici, fixaţi pe podeaua vehiculului, permiţându-le să leviteze peste o şină conductoare de aproape cinci mile lungime.

În total au fost testate opt maşini, iar la unul din teste au fost atinse viteze de aproximativ 230 de kilometri pe oră, potrivit raportului.

Testele au fost efectuate de autorităţile guvernamentale de transport pentru a studia măsurile de siguranţă pentru conducerea la viteză mare.

Dar Deng Zigang, unul dintre profesorii universitari care au dezvoltat vehiculele, a declarat agenţiei de presă că utilizarea levitaţiei magnetice pentru vehiculele de pasageri are potenţialul de a reduce consumul de energie şi de a creşte autonomia vehiculelor. Acest lucru ar putea fi util pentru problemele industriei de vehicule electrice, legate de ”anxietatea de gamă” sau atunci când consumatorii se tem că nu vor putea finaliza o călătorie cu un vehicul electric fără a rămâne fără energie.

Unele trenuri comerciale au folosit levitaţia magnetică sau ”maglev”, care implică electrificarea unui câmp magnetic pentru a împinge sau trage vehiculele la viteze mari, încă din anii 1980.

China, Japonia şi Coreea de Sud folosesc în prezent trenuri maglev.

Anul trecut, China a inaugurat un tren glonţ maglev în Qingdao, provincia Shandong, care poate atinge o viteză maximă de 373 de mile pe oră.

Teoretic, tehnologia maglev permite deplasarea la viteză mare fără a utiliza atâta energie ca puterea tradiţională a motorului, din cauza lipsei de frecare.

Tehnologia a fost propusă pentru proiectele hyperloop ale companiilor The Boring Company, a miliardarului Elon Musk, şi Virgin Hyperloop One, deşinută de Richard Branson.

Cercetătorii au explorat potenţialul maşinilor maglev de mai bine de un deceniu, Volkswagen proiectând un concept de maşină flotantă în 2012.

Dar potenţialele probleme de siguranţă trebuie încă să fie rezolvate. De exemplu, ce se întâmplă dacă o maşină care călătoreşte cu viteză mare deviază de la calea sa magnetică sau este doborâtă de un vehicul nemagnetic?

Mai există şi problema foarte dificilă a infrastructurii: construirea unei reţele naţionale de autostrăzi electromagnetice ar dura probabil ani de zile şi ar avea nevoie de o investiţie publică masivă în orice ţară, notează AutomoBlog.

Provocările ar putea merita să fie depăşite: ”o epocă a magnetismului” ar putea revoluţiona industria energetică şi ar putea ajuta la lupta împotriva schimbărilor climatice, potrivit unei postări pe LinkedIn din 2018 a lui George Sassine, vicepreşedinte la Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare în Energetică din New York.

”Deşi sună a ficţiune ştiinţifico-fantastică, s-ar putea foarte bine ca aceasta să fie viaţa noastră de zi cu zi în 50 de ani”, a scris el.