Oamenii antici au construit un pod în interiorul unei peșteri din Mallorca acum aproape 6.000 de ani

Un pod străvechi, scufundat într-o peșteră de pe insula spaniolă Mallorca ajută cercetătorii să determine când s-au stabilit oamenii pe insulele din vestul Mării Mediterane în urmă cu mii de ani, scrie CNN.

O nouă analiză a podului lung de 25 de picioare (7,6 metri) din peștera Genovesa a arătat că oamenii au trăit în Mallorca, una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană, mult mai devreme decât se credea. Descoperirile ar putea reduce diferența dintre momentul în care oamenii s-au stabilit în estul și vestul regiunii mediteraneene.

Un studiu detaliază concluziile publicate vineri în revista Communications Earth & Environment.

Lipsa înregistrărilor scrise și dovezile arheologice limitate au făcut dificilă reconstituirea momentului în care oamenii au colonizat și s-au stabilit pe insulele mediteraneene.

Dar un „inel de cadă” revelator, împreună cu formațiunile minerale detectate pe pod, a permis oamenilor de știință să estimeze că structura a fost construită în urmă cu aproape 6.000 de ani, a declarat autorul principal al studiului, Bogdan Onac, profesor în cadrul Școlii de Geoștiințe de la Universitatea din Florida de Sud.

„Prezența acestui pod scufundat și a altor artefacte indică un nivel sofisticat de activitate, ceea ce implică faptul că primii coloniști au recunoscut resursele de apă ale peșterii și au construit în mod strategic infrastructura pentru a le naviga”, a spus Onac.

O peșteră misterioasă

Podul este alcătuit din blocuri mari și grele de calcar, dintre care unele se întind pe 1,3 metri (4,2 picioare), și rămâne neclar ce mecanisme au permis oamenilor antici să construiască podul.

Cercetătorii cred că cei care au construit podul doreau o cale uscată și continuă pentru a conecta intrarea peșterii cu o cameră aflată dincolo de un lac din peșteră.

Podul peșterii a fost descoperit pentru prima dată în anul 2000. Câțiva ani mai târziu, un studiu scris în limba catalană a estimat că podul are o vechime de 3.500 de ani, pe baza ceramicii găsite într-una dintre camerele peșterii.

De atunci, cercetările care au datat cu radiocarbon oase și ceramică din Mallorca au sugerat o prezență umană pe insulă în urmă cu 9.000 de ani, însă conservarea precară a materialelor i-a determinat pe cercetători să pună la îndoială această cronologie.

Cercetări mai recente care studiază cenușa, oasele și cărbunele de pe insulă sugerează că oamenii s-au stabilit acolo în urmă cu aproximativ 4.440 de ani.

Dar, după ce au studiat creșterea nivelului mării pe alte insule și urmele geologice pe care creșterea nivelului mării le poate lăsa în urmă, Onac și colegii săi au adoptat o abordare diferită.

„Abia în ultimii patru ani am adunat în sfârșit datele necesare pentru a aborda acest subiect de cercetare vechi și pentru a estima mai bine momentul sosirii oamenilor în Mallorca”, a declarat Onac.

În prezent, pasajele peșterii Genovesa rămân inundate pe măsură ce nivelul global al mării crește.

Onac și colegii săi au studiat o bandă de culoare deschisă de pe podul scufundat din peșteră, precum și încrustațiile de calcit care s-au format pe pod în perioadele în care nivelul mării era mai ridicat și umplea peștera.

Incrustațiile sunt speleoteme sau formațiuni geologice care rezultă din depozitele minerale acumulate de-a lungul timpului în peșteri.

Reconstituind nivelurile istorice locale ale mării și analizând banda de colorare de pe pod, precum și depozitele minerale, echipa a stabilit că podul a fost asamblat în urmă cu aproximativ 6.000 de ani.

Banda de culoare corespundea aceluiași nivel la care se formau depozitele minerale atunci când nivelul mării era oprit, ceea ce indică faptul că podul trebuie să fi fost construit mai devreme de 5.600 de ani în urmă, a declarat Onac.

Refacerea pașilor străvechi

Podul a fost probabil folosit timp de 400 până la 500 de ani înainte ca creșterea nivelului mării să facă ca lacul din peșteră să acopere podul, a spus Onac.

Echipa nu are dovezi clare cu privire la modul în care oamenii antici au folosit peștera, dar are câteva scenarii în minte.

Scafandrii peșterii au găsit rămășițe fosile ale unei specii de capre acum dispărute care a trăit cândva pe insulă, cunoscută sub numele de Myotragus balearicus. Ei au descoperit, de asemenea, ceramică în interiorul unei camere de conducere conectată la intrarea în peșteră prin pod, a spus Onac.

„Acest lucru sugerează că oamenii ar fi putut folosi zona de lângă intrarea în peșteră, o cameră mare, pentru a trăi”, a spus Onac. „Scopul traversării lacului pentru a avea acces la acea cameră rămâne neclar; ar fi putut servi ca refugiu, loc pentru ritualuri sau ca loc de depozitare, păstrând mâncarea departe de zilele toride din Mallorca.”

Există dovezi ale existenței unor locuințe mici din piatră și a unor structuri realizate din pietre mari în Mallorca în urmă cu 2.000-4.500 de ani. Prin urmare, este probabil ca podul de peșteră să fie un precursor al lucrărilor mai mari și mai sofisticate din piatră găsite pe insulă, a spus Onac.

Paleontologii încă încearcă să determine de ce Mallorca a fost colonizată mai târziu decât insulele din estul Mediteranei. Deși este mare și destul de aproape de Spania continentală, insula avea un climat cald și uscat, cu un sol impropriu pentru agricultură. În afară de pește și capre indigene, Mallorca nu dispunea de o mulțime de resurse naturale.

„În schimb, alte insule aveau condiții de mediu mai favorabile și resurse abundente, cum ar fi minerale și animale, ceea ce le-a făcut mai atractive pentru primii coloniști”, a mai spus Onac.