Oamenii de știință au rezolvat misterul unui mega-tsunami care a făcut Pământul să vibreze timp de 9 zile în 2023

 Totul a început cu topirea unui ghețar care a declanșat o alunecare de teren uriașă, care a provocat apoi un mega-tsunami înalt de 650 de picioare (aproximativ 200 de metri) în Groenlanda în septembrie anul trecut. Apoi a venit ceva inexplicabil: o vibrație misterioasă care a zguduit planeta timp de nouă zile.

În ultimul an, zeci de oameni de știință din întreaga lume au încercat să afle ce a fost acest semnal.

Acum au un răspuns, conform unui nou studiu publicat în revista Science, și acesta oferă încă un avertisment că Arctica intră în „ape necartografiate”, pe măsură ce oamenii împing temperaturile globale tot mai sus, potrivit CNN.

Unii seismologi au crezut că instrumentele lor s-au stricat când au început să detecteze vibrații prin sol în septembrie, a declarat Stephen Hicks, coautor al studiului și seismolog la University College London.

Nu era o orchestră bogată de tonuri înalte și zgomote la care te-ai putea aștepta în cazul unui cutremur, ci mai degrabă un zumzet monoton, a declarat el pentru CNN. Semnalele cutremurelor tind să dureze câteva minute; acesta a durat nouă zile.

El a fost nedumerit, a fost „complet fără precedent”, a spus el.

Seismologii au localizat semnalul în estul Groenlandei, dar nu au putut stabili o locație anume. Așa că au contactat colegii din Danemarca, care primiseră rapoarte privind un tsunami declanșat de o alunecare de teren într-o parte îndepărtată a regiunii numită Dickson Fjord.

Rezultatul a fost o colaborare de aproape un an între 68 de oameni de știință din 15 țări, care au analizat date seismice, din satelit și de pe teren, precum și simulări ale valurilor tsunami pentru a rezolva enigma.

Pericol în cascadă

Ceea ce s-a întâmplat se numește „pericol în cascadă”, a spus Svennevig, și totul a început cu schimbările climatice provocate de om.

De ani de zile, ghețarul de la baza unui munte uriaș care se înalță cu aproape 2.000 de metri deasupra fiordului Dickson se topea, așa cum se întâmplă cu mulți ghețari în Arctica care se încălzește rapid.

Pe măsură ce ghețarul s-a subțiat, muntele a devenit din ce în ce mai instabil înainte de a se prăbuși pe 16 septembrie anul trecut, trimițând în apă suficiente pietre și resturi pentru a umple 10.000 de piscine olimpice.

Mega-tsunami-ul care a urmat – unul dintre cele mai mari din istoria recentă – a declanșat un val care a rămas blocat în fiordul încovoiat și îngust timp de mai bine de o săptămână, învârtindu-se înainte și înapoi la fiecare 90 de secunde.

Fenomenul, denumit „seiche”, se referă la mișcarea ritmică a unui val într-un spațiu închis, similar cu apa care se împrăștie înainte și înapoi într-o cadă sau într-o cană. Unul dintre oamenii de știință a încercat chiar (și nu a reușit) să recreeze impactul în propria cadă.

Deși seismele sunt bine cunoscute, oamenii de știință nu știau până acum că pot dura atât de mult.

„Dacă aș fi sugerat acum un an că un seiche ar putea persista timp de nouă zile, oamenii ar fi dat din cap și ar fi spus că este imposibil”, a declarat Svennevig, care a comparat descoperirea cu găsirea bruscă a unei noi culori în curcubeu.

Oamenii de știință au descoperit că acest seiche a creat energia seismică în scoarța terestră.

Este poate prima dată când oamenii de știință au observat direct impactul schimbărilor climatice „pe solul de sub picioarele noastre”, a declarat Hicks. Și niciun loc nu a fost imun; semnalul a călătorit din Groenlanda până în Antarctica în aproximativ o oră, a adăugat el.

Arctica s-a încălzit de 4 ori mai repede decât restul planetei

Nimeni nu a fost rănit de tsunami, deși acesta a spălat situri de patrimoniu cultural vechi de secole și a avariat o bază militară goală. Dar această întindere de apă se află pe o rută frecvent utilizată de navele de croazieră. Dacă s-ar fi aflat una acolo la momentul respectiv, „consecințele ar fi fost devastatoare”, au scris autorii studiului.

Estul Groenlandei nu s-a mai confruntat niciodată cu o astfel de alunecare de teren și tsunami, a declarat Svennevig. Acest lucru arată că noi zone ale Arcticii „se activează” pentru acest tip de evenimente climatice, a adăugat el.

Pe măsură ce Arctica continuă să se încălzească – în ultimele câteva decenii, regiunea s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul lumii – mega-tsunami-urile declanșate de alunecări de teren ar putea deveni mai frecvente și cu consecințe mortale.

În iunie 2017, un tsunami în nord-vestul Groenlandei a ucis patru persoane și a distrus case. Amenințarea depășește granițele Groenlandei, a declarat Svennevig; fiorduri de formă similară există și în alte regiuni, inclusiv Alaska, părți din Canada și Norvegia.

Ceea ce s-a întâmplat în Groenlanda în septembrie anul trecut „demonstrează încă o dată destabilizarea continuă a pantelor muntoase mari din Arctica din cauza încălzirii climatice amplificate”, a declarat Paula Snook, geolog specializat în alunecări de teren la Universitatea de Științe Aplicate din Norvegia de Vest, care nu a fost implicată în studiu.

Recentele avalanșe de roci din Arctica, precum și din regiunile alpine, sunt „un semnal alarmant”, a declarat ea pentru CNN. „Dezghețăm terenuri care au fost într-o stare rece, înghețată timp de multe mii de ani”.

Mai sunt încă multe cercetări de făcut cu privire la avalanșele de roci, care sunt, de asemenea, afectate de procese naturale, a avertizat Lena Rubensdotter, cercetător în cadrul Serviciului Geologic al Norvegiei, care, de asemenea, nu a fost implicată în studiu.

Cu toate acestea, a adăugat ea, este „logic să presupunem că vom asista la prăbușiri de roci mai frecvente pe pantele de permafrost pe măsură ce clima se încălzește în regiunile arctice”.

Descoperirea unor fenomene naturale care se comportă în moduri aparent nefiresc evidențiază modul în care această parte a lumii se schimbă în moduri neașteptate, a declarat Svennevig.

„Este un semn că schimbările climatice împing aceste sisteme în ape neexplorate”.