Oamenii de știință creează un nou antibiotic sintetic eficient împotriva superbacteriilor rezistente la medicamente

Cercetătorii din Statele Unite au creat un nou antibiotic despre care spun că învinge diverse forme de rezistență antimicrobiană. Noul antibiotic a fost eficient împotriva tulpinilor de bacterii multirezistente în laborator, dar sunt necesare teste suplimentare pentru a determina dacă funcționează la om, transmite Euronews.

Antibioticul sintetic, numit cresomicină, a fost eficient împotriva tulpinilor de bacterii rezistente la mai multe medicamente, cum ar fi Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa. Două dintre aceste bacterii sunt incluse pe lista Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a agenților patogeni prioritari pentru care sunt „necesare urgent noi antibiotice”.

Rezistența antimicrobiană, atunci când bacteriile, virusurile sau alți microbi nu mai răspund la medicamente, reprezintă o amenințare de top pentru sănătatea publică, care provoacă peste 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard spun că ritmul de descoperire a antibioticelor eficiente nu a corespuns cu ritmul de răspândire a acesteia la nivel global, din cauza utilizării abuzive a antibioticelor și a lipsei de stimulente pentru dezvoltarea acestor medicamente.

„Deși nu știm încă dacă cresomicina și medicamentele ca aceasta sunt sigure și eficiente la om, rezultatele noastre arată o activitate inhibitoare semnificativ îmbunătățită împotriva unei liste lungi de tulpini bacteriene patogene care ucid peste un milion de oameni în fiecare an, în comparație cu antibioticele aprobate clinic”, a declarat Andrew Myers, profesor de chimie la Universitatea Harvard, care a condus cercetarea, într-un comunicat.

Noua moleculă este una dintre cele câteva pe care echipa le-a dezvoltat și este inspirată de o clasă de antibiotice numită lincosamide. Printre acestea se numără și clindamicina, un antibiotic prescris în mod obișnuit și utilizat pentru tratarea infecțiilor bacteriene grave.

„Majoritatea antibioticelor sunt fie produse naturale, fie versiuni semisintetice (modificate chimic) ale produselor naturale. Cu toate acestea, poate fi dificil să știm cum să modificăm chimic antibioticele pentru a le face să funcționeze mai bine”, a declarat Andrew Edwards, lector superior de microbiologie moleculară la Imperial College London, care nu a fost implicat în cercetare.

„Ca atare, această lucrare este interesantă și semnificativă, deoarece a studiat la cel mai fundamental nivel atomic modul în care antibioticele existente împiedică bacteriile să se dezvolte. Cercetătorii au folosit apoi aceste informații pentru a crea un nou antibiotic care nu numai că funcționează foarte eficient, dar poate învinge și rezistența”, a adăugat el.

Noul antibiotic cresomicină vizează ribozomul bacterian și are o capacitate îmbunătățită de a se lega de acesta.

În timp ce, în unele cazuri, bacteriile pot dezvolta rezistență la antibioticele care țintesc ribozomul prin producerea de enzime care perturbă capacitatea medicamentului de a se atașa la acesta, acest antibiotic seamănă foarte mult cu ținta sa, pentru a fi mai eficient.

Provocări viitoare

Edwards a declarat că studiul a demonstrat importanța „înțelegerii modului în care funcționează antibioticele la cel mai fundamental nivel, astfel încât să poată fi dezvoltate versiuni mai bune care să depășească rezistența”.

Cercetătorii au folosit o metodă descrisă într-un studiu din 2016 al laboratorului Myers, care presupune utilizarea unor blocuri chimice de construcție în diferite combinații și testarea lor pe bacterii, ceea ce poate accelera descoperirea de antibiotice.

Cu toate acestea, Edwards a avertizat că „trecerea descoperirilor interesante din laborator în clinică este un proces lung și foarte dificil”.

„În timp ce această lucrare prezintă date promițătoare din studiile pe animale, rămâne de văzut dacă antibioticul dezvoltat aici funcționează la oameni”, a adăugat el.

După faza de descoperire a noului antibiotic, există studii pentru a exclude toxicitatea în laborator, care pot dura ani de zile.

Cercetătorii au confirmat până în prezent că acest compus nu inhibă creșterea celulelor umane a nici uneia dintre enzimele cheie pentru funcția celulară.

„Descoperirea de noi agenți antibacterieni este esențială pentru a fi cu un pas înaintea bacteriilor, deoarece acești agenți patogeni evoluează în mod constant modalități de a se sustrage chiar și antibioticelor noastre de «ultimă instanță»”, a declarat Ben Tresco, coautor al studiului și student absolvent la Harvard.

„Odată cu utilizarea pe scară largă a antibioticelor, ratele de rezistență antimicrobiană continuă să crească. În plus, acest domeniu de cercetare a fost în mare parte abandonat de marile companii farmaceutice din considerente economice; acest lucru reprezintă o oportunitate pentru laboratoarele academice precum al nostru de a avea cu adevărat un impact”, a mai spus el.