Oamenii de știință pun la îndoială afirmațiile conform cărora Cristofor Columb era un evreu sefard din Spania/ Specialiștii critică absența dovezilor științifice din documentarul tv

Agitația din jurul presupuselor origini ale lui Cristofor Columb a generat uimire în comunitatea științifică. Documentarul Columbus DNA. Adevărata sa origine, difuzat de RTVE (radioteleviziunea publică din Spania), sugerează că exploratorul nu era genovez și creștin, ci spaniol și evreu. Protagonistul absolut al documentarului, medicul legist José Antonio Lorente, profesor de medicină legală și medico-legală la Universitatea din Granada, nu a publicat încă niciun studiu științific care să îi susțină afirmațiile, scrie El Pais.

Documentarul este prezentat în stilul unui reality show în care Lorente respinge sistematic alte teorii, printre care și aceea că Columb ar fi fost castilian, portughez, galician, mallorcan sau cagot. Totul culminează cu o scenă în care rămâne o singură posibilitate, cea avansată de arhitectul Francesc Albardaner, autor al cărții La catalanitat de Colom (sau Originile catalane ale lui Columb).

Albardaner își explică teoria în documentar: „Columb era un evreu sefard, care urma tradițiile și obiceiurile evreiești. A avut profesori evrei care l-au învățat religia evreiască, dar aparent, în sfera publică, era creștin. Conform teoriei mele, el s-a născut într-o familie de țesători de mătase din [orașul spaniol] Valencia, unde exista o tradiție îndelungată a țesutului mătăsii în cadrul comunității evreiești”.

Însă geneticianul Antonio Alonso, fost șef al Institutului Național de Toxicologie și Științe Criminalistice, nu este convins: „Din păcate, din punct de vedere științific, nu se poate face nicio evaluare după vizionarea documentarului, deoarece acesta nu oferă niciun fel de date cu privire la ceea ce a fost analizat. Concluzia mea este că documentarul Columbus DNA nu prezintă ADN-ul lui Columb la un moment dat, iar oamenii de știință nu știu ce analize au fost efectuate”.

În spatele documentarului se află un profesor de liceu din orașul Sevilia Estepa, Marcial Castro, care a abordat laboratorul lui Lorente în 2001 pentru a-i propune să analizeze ADN-ul presupuselor rămășițe ale lui Cristofor Columb din Catedrala din Sevilla, unde acesta zăcea din 1899. Echipa lui Lorente a obținut autorizații și, în 2003, a exhumat presupusul mormânt al exploratorului, precum și mormântul fiului său Hernando, care se afla lângă acesta. Rămășițele găsite în ambele morminte au fost învelite solemn cu drapelul spaniol în fața a zeci de jurnaliști. De asemenea, au fost salvate presupusele rămășițe ale lui Diego Columb, fratele lui Cristofor, găsite într-o cutie de tablă umplută cu apă într-o fabrică de faianță amenajată într-o fostă mănăstire carthusiană din Sevilla.

Antropologul legist Miguel Botella, de asemenea de la Universitatea din Granada, își amintește de acea zi din 2003 când a așteptat ca cutia care conținea presupusele oase ale lui Cristofor Columb să fie deschisă. „Toată lumea se aștepta să fie întâmpinată de un Columb intact, dar nu erau decât 150 de grame de fragmente osoase”, spune el zâmbind. Cel mai mare ar fi avut aproximativ patru centimetri în lungime.

Botella a analizat amestecul de oase timp de șase zile cu ajutorul scanerelor cu laser. Dar singurul lucru de care a putut fi sigur a fost că toate rămășițele aparțineau aceleiași persoane: un bărbat între 50 și 70 de ani – mai aproape de 60.

Lorente a spus atunci că va analiza ADN-ul celor trei presupuși membri ai familiei Columb cu ajutorul unor geneticieni de prestigiu, precum Ángel Carracedo, de la Universitatea din Santiago de Compostela; și Mark Stoneking, de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, unul dintre cele mai prestigioase centre din lume pentru analiza ADN-ului antic.

Carracedo își amintește că ADN-ul care a ajuns la el era extrem de degradat și s-a distanțat și el de proiect. În plus, el refuză să comenteze noile rezultate ale lui Lorente până când nu va exista un studiu științific serios publicat într-o revistă de specialitate. Răspunsul geneticianului de la Institutul Max Planck la întrebările EL PAÍS a fost similar: „Îmi pare rău, grupul meu a încetat să lucreze la acest proiect în 2005 și nu am auzit nimic despre cele mai recente rezultate”, a declarat Stoneking.

Lorente încearcă să își justifice decizia de a nu publica nimic despre munca sa timp de peste 20 de ani. „Studiul despre Cristofor Columb și familia sa a fost întotdeauna considerat o unitate, ca ceva comun și inseparabil de către universitatea și echipa noastră, iar până când cercetarea nu va fi finalizată, nu se va publica nimic”, a declarat el pentru EL PAÍS. În opinia sa, Columbus DNA, regizat de jurnalistul Regis Francisco López, „nu este un documentar științific, ci un film” bazat pe studiile sale. Rezultatele științifice, spune el, vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă, probabil la sfârșitul lunii noiembrie. Până atunci, Lorente spune că nu va face nicio declarație.

În ciuda degradării extreme a ADN-ului, medicul legist a declarat deja în 2006 că nu există „nicio îndoială” că oasele din Catedrala din Sevilla aparțin exploratorului care a descoperit Lumea Nouă. Lorente nu a furnizat nicio dovadă, însă afirmația sa a făcut titluri în întreaga lume.

Potrivit geneticianului Antonio Alonso, „nu este normal ca datele pe care comunitatea științifică nu le-a aprobat încă să fie prezentate societății, deoarece pune în pericol datele în sine, precum și teoria propusă”. Alonso este, de asemenea, surprins de absența în film a experților din SUA și Australia, a căror contribuție Lorente o descrie ca fiind esențială. „Aici există prea mult protagonism din partea unui singur om de știință. Nu apar în film nici echipa din Granada, nici laboratoarele colaboratoare de ADN antic din California și Adelaide, despre care se spune că au o mare importanță în succesul analizelor”, subliniază el.

Recent pensionat, Alonso este unul dintre cei mai importanți experți spanioli în genetică judiciară. A lucrat la identificarea victimelor atacurilor teroriste de la Madrid din 11-M; la investigarea a zeci de rapoarte privind presupuse furturi de copii; la recunoașterea victimelor Războiului Civil din Spania și chiar la încercările de a găsi rămășițele scriitorului Miguel de Cervantes. El susține că documentarul Columbus DNA nu îi vorbește ca om de știință. „Nu știm ce regiuni ADN au fost analizate, nici tehnologia utilizată în analiză, nici rezultatele obținute, ceea ce face imposibilă o evaluare corectă a rezultatelor”, spune el.

Antonio Salas conduce echipa de genetică a populației în biomedicină de la Institutul de Investigații Sanitare din Santiago de Compostela. „Documentarul promitea să se concentreze pe analiza ADN, după cum sugerează titlul său Columbus DNA: His True Origins”, spune el. „Cu toate acestea, informațiile genetice pe care le oferă sunt foarte limitate. Abia la sfârșit se menționează că singurul lucru care a fost recuperat din presupusele rămășițe ale lui Cristofor Columb a fost un profil parțial al cromozomului Y. Problema este că cromozomul Y reprezintă doar o mică parte din ADN-ul nostru și din strămoșii noștri.”

„Documentarul se grăbește să ajungă la concluzia că Cristofor Columb era un evreu sefard originar din Levantul spaniol. Această ipoteză este cel puțin surprinzătoare: nu există niciun cromozom Y care să poată fi definit în mod unic ca evreu sefard”, susține Salas. „Chiar dacă întregul ADN al unui individ ar fi recuperat, ar fi imposibil să se ajungă la concluzii definitive cu privire la originea sa geografică exactă.

Renumitul genetician Mark Jobling a pus problema astfel: „Cel mai bun răspuns la întrebarea „Unde au trăit strămoșii mei?” ar fi „Peste tot””.