Oamenii de ştiinţă spun că impactul poluării cu plastic ar putea fi ireversibil / Până la 46 de milioane de tone metrice de plastic sunt deversate anual pe uscat şi în apele râurilor şi oceanelor 

Fenomenul poluării globale cu plastic se îndreaptă spre un ”punct critic ireversibil”, potrivit unui studiu publicat vineri în revista Science, informează DPA, citată de Agerpres.

În contextul temerilor la nivel mondial declanşate de imagini şocante ale unor râuri şi mări copleşite de deşeuri din plastic, problema ar putea fi deja iremediabilă, au avertizat cercetătorii, spunând că ”ratele de poluare cu plastic la nivel global ar putea atrage după sine efecte pe care nu le vom putea anula”.

Autorul principal al studiului, Matthew MacLeod, de la Universitatea Stockholm a precizat că plasticul ”pătrunde în mediu peste tot”, inclusiv în ţări ”cu o infrastructură bună pentru gestionarea deşeurilor”.

Chiar şi în acest caz, reciclarea are ”multe limitări”, afirmă Mine Tekman, coautoare a cercetării, din cadrul Institutului Alfred Wegener din Germania, în contextul în care naţiunile cu venituri ridicate expediază deşeuri către ”ţările cu facilităţi mai puţin adecvate”.

Malaezia şi Filipine se numără printre ţările ale căror guverne, în ultimii ani, au restituit indignate încărcături de deşeuri expediate de state precum Canada şi Coreea de Sud.

Tekman a spus că producţia de ”plastic virgin” ar trebui să fie plafonată, iar exportul deşeurilor interzis, cu excepţia cazului în care destinaţia are facilităţi mai adecvate pentru reciclare decât ţara de provenienţă a deşeurilor.

O cantitate de până la 46 de milioane de tone metrice de plastic este deversată pe uscat şi în apele râurilor şi oceanelor în fiecare an, un aflux care s-ar putea dubla până la jumătatea deceniului, agravând problema descompunerii, atunci când deşeurile din plastic se dezintegrează în particule minuscule care poluează lanţul alimentar.

”Descompunerea modifică constant proprietăţile poluării cu plastic şi deschide calea către noi întrebări”, a spus Hans Peter Arp, din cadrul Institutului Geotehnic din Norvegia.

Sursa foto: Pexels