Oamenii mănâncă cel puţin 50.000 de particule de plastic pe an, conform unui studiu / Încă nu se cunoaște ce efect are asupra sănătății ingerarea de particule de micro-plastic prin hrană, apă și respirație

O persoană oarecare mănâncă cel puţin 50.000 de particule de plastic pe an și inspiră o cantitate similară, conform primului studiu realizat vreodată pentru a estima ingerarea poluării cu plastic de către oameni, potrivit The Guardian, preluat de Rador.

Cifra reală este probabil de multe ori mai mare, întrucât doar un mic număr de alimente și băuturi a fost analizat în privința contaminării cu plastic. Cercetătorii au constatat că un consum mare de apă îmbuteliată mărește drastic numărul particulelor ingerate.

Impactul ingerării de micro-plastic asupra sănătății nu este cunoscut, însă e posibil ca particulele să elibereze substanțe toxice. Unele sunt suficient de mici pentru a penetra țesuturile umane, unde pot declanșa reacții imune.

Poluarea cu micro-plastic este generată în special de dezintegrarea deşeurilor din plastic și pare a fi omniprezentă pe planetă. Cercetătorii au găsit micro-plastic peste tot pe unde au căutat: în aer, în sol, în râuri și în cele mai adânci oceane ale lumii.

A fost detectat în apa de la robinet și în apa îmbuteliată, în fructe de mare și în bere. A fost găsit în premieră în octombrie în probe de materii fecale umane, o confirmare că oamenii ingerează particulele.

Noul studiu, publicat în jurnalul Environmental Science and Technology, a folosit date din 26 de studii anterioare care măsuraseră cantitatea de micro-plastic din pești, fructe de mare, zahăr, bere, apă și din aerul orașelor.

Cercetătorii s-au folosit apoi de standardele de alimentație ale guvernului SUA pentru a calcula cât micro-plastic consumă oamenii pe an. Adulții mănâncă aproximativ 50.000 de particule pe an, iar copiii 40.000, au estimat ei.

Însă cele mai multe tipuri de hrană și băutură nu au fost testate, ceea ce înseamnă că studiul a acoperit doar 15% din consumul de calorii. „Nu cunoaștem enorm de mult. Există unele lacune mari de date, care trebuie acoperite”, a declarat Kieran Cox, de la Universitatea din Victoria, Canada, coordonatorul studiului.

Alte alimente precum pâinea, produse procesate, carne, lactate și legume ar putea conține la fel de mult plastic, a declarat el. „Chiar este extrem de probabil să existe mari cantități de particule de plastic în ele. Te-ai putea apropia de ordinul sutelor de mii.”

Unele dintre datele disponibile cele mai bune sunt referitoare la apă, cea îmbuteliată conținând în medie de 22 de ori mai mult micro-plastic decât cea de la robinet. Un om care nu bea decât apă îmbuteliată ar urma să consume exclusiv din această sursă 130.000 de particule pe an, afirmă cercetătorii, comparativ cu doar 4.000 din apa de la robinet.

Cercetătorii nu știu ce se întâmplă atunci când micro-plasticul este inhalat, dar noul studiu speculează că „cele mai multe particule inhalate vor fi ingerate”, mai degrabă decât eliminate prin tuse sau strănut. Ei au estimat totodată că particulele din aer care se depun pe mâncarea din farfurie pot adăuga alte zeci de mii la consumul total anual, calculat la o singură masă pe zi.

Cox a declarat limpede că nu există deocamdată efecte cunoscute asupra sănătății, dar că particulele ingerate prezintă „un risc mare de expunere din perspectiva cantității. Ar putea fi cu siguranță un potențial semnal de alarmă.”

Stephanie Wright, de la King’s College din Londra, care nu a luat parte la cercetare, a declarat: „Aceste estimări actuale indică o expunere relativ mică la micro-plastic, comparativ cu alte particule. De exemplu, s-a estimat că o dietă occidentală uzuală expune în fiecare zi consumatorii la miliarde de microparticule de dioxid de titaniu, un aditiv des întâlnit. Pe de altă parte, ce înseamnă pentru sănătate o expunere comparativ redusă la micro-plastic nu se cunoaște.”

Consilierii șefi științifici ai Comisiei Europene afirmau într-un raport din aprilie că: „Probele [privind riscurile pentru mediu și sănătate ale micro-plasticului] oferă motive de reală îngrijorare și de abordare prudentă.”

Ei au concluzionat: „Dovezi științifice din ce în ce mai multe privind riscurile poluării necontrolate cu micro-plastic, coroborate cu persistența pe termen lung și ireversibilitatea ei, indică faptul că ar trebui luate măsuri rezonabile și proporționale pentru prevenirea emiterii de micro-plastic.”

Cox a declarat că studiul l-a determinat să-și schimbe comportamentul. „Eu clar mă țin departe de ambalajele din plastic și încerc să evit apa îmbuteliată cât de mult pot.”

„Eliminarea plasticului de unică folosință din viața ta și susținerea companiilor care renunță la împachetarea în plastic va avea un impact nu tocmai mic”, a declarat Cox.

„Realitatea e simplă. Producem o grămadă de plastic, iar el ajunge în cele din urmă în ecosisteme, din care facem parte și noi.”

Articol de Damian Carrington / The Guardian (Rador)