Obiectivele Spaniei, care se pregătește să preia președinția rotativă a UE: Economie, sănătate, alimentație și tranziția ecologică / Opoziție față de planul lui Emmanuel Macron, care vrea distanțare de SUA

Analiză a publicației spaniole El Periodico, preluată de Rador:

În urmă cu un an, președinția franceză rotativă a Uniunii Europene a întâmpinat un eveniment neașteptat. Rusia invadase Ucraina spre surprinderea lumii, iar Bătrânul Continent a fost trezit brutal din visul său de pace totală. Conflictul era foarte aproape și asta avea să schimbe totul. Liderii europeni s-au întâlnit la Palatul Versailles, la marginea Parisului, au convenit să corecteze cursul și să pună din nou accentul pe problematica militară, pe achiziționarea de arme și pe investițiile în apărare. Au vorbit despre suveranitatea strategică. Să nu depindă de alţii din exterior pentru orice, fie că este vorba de măștile fabricate în China sau de industria militară a SUA.

„Confruntați cu o instabilitate în creștere, concurență strategică și amenințări de securitate, am decis să ne asumăm o mai mare responsabilitate pentru securitatea noastră și să facem noi pași decisivi pentru a ne construi suveranitatea europeană, a ne reduce dependențele și a proiecta un nou model de creștere și investiții până în 2030”, se arată în declarația finală. Pentru a face acest lucru, liderii europeni s-au angajat: „Să ne consolidăm capacitățile de apărare, să ne reducem dependența energetică și să dezvoltăm o bază economică mai solidă”.

Un an mai târziu, Spania își pregătește propria președinție a Consiliului, care va începe în luna iulie a acestui an. Autonomia strategică va fi promovată, da, dar accentul nu va fi pus pe independența militară, așa cum s-a încercat la Versailles, ci pe probleme care afectează populația, indică surse guvernamentale spaniole. Nu este momentul să clamăm independența față de SUA, în timp ce Washingtonul își asumă partea leului din susținerea Ucrainei în fața Rusiei.

În plus, unele dintre temerile cu privire la impactul conflictului s-au diminuat. Consecințele războiului din Ucraina asupra vieții cetățenilor europeni par să se limiteze la inflație. Iarna a trecut fără penurie de combustibil sau încălzire.

Dacă totul urmează scenariul care se elaborează la Moncloa (sediul guvernului spaniol – n.red.) și la Ministerul Afacerilor Externe, liniile autonomiei strategice pe care premierul Pedro Sánchez va încerca să le pună pe masă se vor învârti în jurul a patru axe:

• tranziția ecologică
• economia
• alimentația
• sănătatea

Se va vorbi mult despre scăderea prețurilor la alimente, asigurarea aprovizionării cu microcipuri, producția de panouri solare. Despre cum să se întărească industria europeană sau să se garanteze aprovizionarea cu materiale sanitare, lecția învățată după pandemie. Și în privinţa alimentelor se va încerca, printre altele, avansarea agendei Americii Latine, cu acordul comercial Mercosur. Dar nu va fi vorba de accelerarea suveranității militare, nici de distanțare față de partenerul american, potrivit acelorași surse.

Și în acest sens Sánchez se ciocnește de spiritul și discursul omologului său Emmanuel Macron. Președintele francez a cerut încă o dată mai multă independență de gândire și de lucru a UE față de Washington, fie că este vorba despre China și Taiwan sau despre apărare.

După călătoria sa în China, Emmanuel Macron a cerut mai multă autonomie față de Statele Unite pentru deciziile geopolitice în Europa. Într-o conversație cu un grup de jurnaliști, președintele francez a spus că Uniunea nu poate depinde de politica dictată de Washington cu privire la China. Și că autonomia strategică a Europei înseamnă, din punctul său de vedere, a nu risca ca Europa să fie târâtă în crize care nu sunt proprii; admite dezacordul cu SUA și propria strategie europeană cu privire la Ucraina, China sau sancțiunile împotriva Rusiei. Noi, europenii, a spus el, „nu trebuie pur și simplu să continuăm cu această problemă sau să mergem în ritmul americanilor sau al reacțiilor exagerate ale Chinei”, a subliniat el. „Cheia pentru a fi mai puțin dependenți de americani este să ne consolidam industria de apărare și să cădem de acord asupra unor standarde comune”, a adăugat el.

Discursul a căzut prost în cercurile politice spaniole. Surse diplomatice franceze minimizează disputa: „Ceea ce a spus președintele are sens, pentru că ceea ce încearcă să facă este să evite o nouă escaladare a războiului în care Europa să fie târâtă de Statele Unite”.

Franța a avut întotdeauna un discurs persistent asupra independenței militare europene. Este singura putere nucleară din UE și este membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ceea ce îi conferă nişte galoane în politica de apărare. În același timp, deseori împiedică lansarea efectivă a unei industrii militare europene comune, de teama de a-și împărtăși secretele militare cu alte țări, precum Germania. Cel mai recent exemplu a fost disputa din cauza programului de mai multe miliarde de dolari pentru viitorul sistem aerian de luptă european, FCAS.

Această diferență de focalizare nu înseamnă că apărarea în general și Ucraina în special nu vor fi discutate în timpul președinției spaniole.

În primul rând, pentru că atunci când Europa lansează un plan de zeci de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei de microcipuri, practic ea răspunde unuia similar lansat de Washington. Iar microcipurile înseamnă, de asemenea și în mare măsură, industrie militară, apărare, securitate.

În plus, consiliul informal UE de la Grenada, din octombrie, va coincide cu reuniunea Comunității Politice Europene. Cei 44 de membri ai acestui grup (toți cei din UE plus Marea Britanie, Turcia sau Ucraina, printre altele) se vor întâlni în Palatul Alhambra din Granada pentru a vorbi despre război. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea chiar să participe.

De asemenea, este previzibil că se vor face progrese în inițiativele europene de apărare care sunt complementare NATO, subliniază surse familiare guvernului. De exemplu, prelungiri ale acordurilor de furnizare de muniție Ucrainei sau dotări mai mari pentru Fondul European de Pace, care este de fapt programul prin care UE returnează statelor ceea ce au cheltuit pe armele trimise în țara invadată.

Europa are în curs de desfășurare un plan de acțiune pentru a consolida politica de securitate și apărare a UE până în 2030. Acesta se numește Busola Strategică și își propune să ofere Uniunii Europene instrumente de reacție la amenințările militare. Va fi creată o capacitate de desfășurare rapidă a UE de până la 5.000 de soldați pentru diferite tipuri de crize; să aibă capacitatea de a desfășura o misiune civilă PSAC (politica comună de securitate și apărare) cu 200 de experți complet echipați în decurs de 30 de zile, chiar și în medii complexe; să efectueze periodic exerciţii reale pe uscat şi pe mare; să crească mobilitatea militara; să consolideze misiunile și operațiunile civile și militare ale PSAC, promovând un proces decizional mai rapid și mai flexibil, acționând mai asertiv și asigurând o mai mare solidaritate financiară; să folosească toate posibilitățile oferite de Fondul european de sprijin pentru pace pentru a-și susţine partenerii.

Această inițiativă își propune să coexiste cu Alianța Atlantică. „O Uniune mai puternică și mai capabilă din punct de vedere al securității și apărării va contribui pozitiv la securitatea transatlantică și globală într-un mod complementar cu NATO, care continuă să fie baza pentru apărarea colectivă a membrilor săi”, se arată în textul Uniunii Europene care a fost pregătit înainte de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, dar a fost actualizat după începerea războiului. (Traducerea: Rodezia Costea)