Observatorul Astronomic din Iaşi va fi reabilitat şi consolidat printr-o investiţie de aproape 2 milioane de euro

Observatorul Astronomic din Iaşi, o clădire de patrimoniu aflată în proprietatea Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza”, va fi reabilitat şi consolidat în urma unei investiţii de 8,9 milioane lei, transmite News.ro.

Ordinul de modificare a indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea, consolidarea şi refuncţionalizarea Observatorului Astronomic din Iaşi, aflat în proprietatea Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza”, a fost semnat de Ion Ştefan, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

Lucrările sunt incluse în subprogramul „Instituţii de învăţământ superior de stat” şi se ridică la 8,9 milioane de lei, investiţia urmând a se derula pe o perioadă de 16 luni.

Potrivit MLPDA, Observatorul Astronomic din Iaşi este o clădire de patrimoniu, într-o avansată stare de degradare structurală şi la nivelul finisajelor, încadrată în clasa I de risc seismic, astfel încât se impune restaurarea şi consolidarea imediată.

Astfel, se urmăreşte restaurarea imobilului în integralitatea sa cu păstrarea funcţiunii iniţiale de cercetare atmosferică şi spaţială, amenajarea fostei locuinţe prin integrarea sa în funcţionalul unei instituţii de cercetare, precum şi realizarea unor spaţii de laboratoare „state-of-the-art” care vor găzdui echipamente laser şi de cercetare astronomică dintre cele mai avansate pe plan mondial.

Lucrările vor fi făcute prin Compania Naţională de Investiţii, urmând a fi dezvoltate două entităţi CDI, pentru cercetarea dinamicii corpurilor infinitezimale şi pentru cercetarea atmosferei şi securitatea mediului. După reabilitare, publicul interesat va avea acces la terasa de vizitare a cerului şi sala lunetei, cu prilejul evenimentelor astronomice importante.

„Intervenţia asupra Observatorului Astronomic din Iaşi va fi una majoră şi va presupune reabilitarea finisajelor interioare şi exterioare. De asemenea, fiind clădire de patrimoniu, finisajele aflate în stare bună de conservare vor fi minuţios restaurate pentru ca imobilul să revină la strălucirea iniţială. Observatorul va fi dotat cu echipamente performante de cercetare laser şi de observare astronomică, care nu vor modifica în niciun fel compartimentarea originală a clădirii”, a declarat ministrul Ion Ştefan.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

3 comentarii

Ioan

13.2.2020 la ora 8:46 am

Asta este o a doua veste buna pentru Iasi, dupa anuntul de acul 10 luni privind reabilitarea Muzeului de Istorie Naturala din Iasi.
https://www.g4media.ro/cel-mai-vechi-muzeu-de-stiinte-naturale-din-tara-va-fi-renovat-cu-fonduri-europene-muzeul-de-istorie-naturala-din-iasi-inchis-de-peste-sase-ani.html

Sunt lucrari care au intarziat nepermis de mult. Si aici nu am cuvinte sa spun cat de nepermis – este de fapt un scandal cum Iasul (si Moldova in general) a fost ignorat in mod deliberat de „capitala” turceasca din sud. Ba mai mult, cu vreo 15 ani in urma, Universitatea Alexandru Ioan Cuza era cea mai reformata si reformista Universitate din Romania, si era si prima in toate clasamentele care puteau fi facute – ceea ce deranja enorm Bucurestul, care a sabotat-o la maxim – pe fata si cu nerusinare tipic turceasca – si pana la urma a reusit sa extirpeze dominatia reformatorilor din UAIC si a inlocuit-o cu slugi PSD-iste. Iar urmearea se cunoaste: TT si decaderea UAIC in toate clasamentele, dezastru financiar (data fiind dependenta de Bucuresti – „capitala”, cuibul banditilor).
Ioan

13.2.2020 la ora 8:59 am

BTW, o stire recenta din Iasi despre palatul Culturii:
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/arhive-rusesti-palatul-culturii-poate-fi-numit-a-palatul-din-iasia-cu-o-istorie-de-200-de-ani–243384.html
Imagini ale vechiului Palat Domnesc transformat apoi in Palatul Culturii.

Extract de text:
„Prof.dr. Laurenţiu Radvan, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, alături de doctorandul Mihai Anatolii Ciobanu, a descoperit noi planşe ale Palatului Culturii în arhivele de la Moscova care i-au ajutat să ajungă la o concluzie care schimbă fundamental modul în care vorbim despre Palatul Culturii.
Aceştia susţin că refacerea Palatului, realizată la începutul secolului trecut de către arhitectul Ion Berindei, respectă atât de fidel planurile Palatului ridicat de Alexandru Moruzi şi refăcut de Mihail Sturza încât putem vorbi de un singur palat, „Palatul din Iaşi“, care are astfel de o istorie de mai bine de 200 de ani.
„Planurile de la 1807, alături de cercetările desfăşurate cu ocazia renovării recente a Palatului Culturii, demonstrează nivelul surprinzător de continuitate care există între palatul lui Moruzi şi actuala clădire. Arhitectul Ion Berindei a încorporat în palatul de azi mult mai mult decât se credea.
Alături de segmente din fundaţii, o bună parte din zidurile iniţiale, la nivelul parterului şi chiar etajului, au fost păstrate, la fel cum vechiul plan l-a influenţat pe cel nou. Mai mult, arhitectul deşi a rupt cu stilul arhitectonic anterior, preferând o variantă neogotică, a păstrat elemente importante din simetria vechii clădiri.
Turnul central şi cele două laterale includ bolţi de trecere. De asemenea, o privire atentă relevă păstrarea aceluiaşi număr de ferestre la parter, 48, grupate câte 24 pe fiecare latură, cu alternanţă similară, precum la primul palat.
Toate acestea reprezintă suficiente argumente să integrăm istoriile palatului“, se precizează într-o lucrare ştiinţifică recentă realizată de aceştia.
Cei doi cercetători au descoperit în arhivele ruseşti trei planuri inedite, din acelaşi an, 1807, care au fost realizate imediat după ocuparea oraşului şi Moldovei de către ruşi în cadrul războiului cu turcii din perioada 1806-1812. Este vorba de un plan al oraşului şi al împrejurimilor, un plan al Curţii domneşti amenajate de Alexandru Moruzi şi un plan al noului palat ridicat de domnitor.
Reprezentarea grafică a Palatului lui Moruzi e aproape o operă de artă – fiecare detaliu este scos în evidenţă pe planşa respectivă deosebit de fidel, de la nivelul culorilor la aspectul general al faţadei. În planul oraşului descoperit, cercetătorii au făcut câteva observaţii legate de importanţa sa.
Ei au punctat că în acesta, faţă de ultimul plan cunoscut, din 1789, se observă că se realizase o extindere a curţii Mitropoliei, apar pentru prima dată câteva biserici ortodoxe ridicate recent acelei perioade, printre care şi Toma Cozma, în zona Ciurchi se vede pentru prima dată bine delimitat cimitirul evreiesc, iar în plan apare şi prima reprezentare a Poştei din Copou, pe lângă viitorul parc.
Planul care tratează Curtea Domnească din 1807 arată progresul făcut de Alexandru Moruzi în refacerea acesteia. În 1802, când s-a întors în Moldova după o domnie în Ţara Românească, Curtea Domnească era în cel de-al 18-lea an de când nu mai era folosită, distrusă de un puternic incendiu la finalul anului 1784.
Însă cel de-al treilea document identificat în arhive arată pentru prima dată felul în care arată în interior clădirea noii reşedinţe domneşti, iar harta i-a ajutat pe cercetători să constate faptul că palatul era cea mai mare clădire din Moldova, 8.600 de metri pătraţi suprafaţa generală a construcţiei.
„În partea de jos a acestui plan se află o reprezentare fidelă a faţadei, fidelă pentru că este identică cu cea mai veche imagine a clădirii, păstrată într-o compoziţie de pe o tavă de porţelan a pictorului vienez Schufrid din 1814 care prezintă alaiul lui Scarlat Calimah în faţa edificiului. Aplicând informaţiile date de scara planului putem identifica şi măsurile clădirii: lungimea era de cca 142 de metri, lăţimea – la aripa de răsărit, cea mai extinsă – fiind de 60 de metri. Suprafaţa generală a construcţiei era impresionantă pentru acea vreme“, se punctează în lucrarea citată.”
Conu Fănică

13.2.2020 la ora 10:06 am

Noroc cu Universitatea!
Ca Primaria suge sângele Iașilor!
Spre exemplu Golia
Aproape periculos de vizitat.
Mai mult inchis.
Prim centru turistul nu are ce sa faca la prânz doua, trei ore.
Pauză la obiectivele turistice.
O armata de lenesi in Primărie!
Poate fac o statuie lui Rudotel.
Sau o piata!