Occidentul ar putea să se desprindă de Lula da Silva din cauza politicii sale externe? Analiză Euronews

Occidentul „se dezîndrăgostește” de brazilianul Lula, după comentariile sale controversate despre războiul din Ucraina? O analiză Euronews Italia, preluată de Rador:

Când Brazilia l-a ales președinte pentru a doua oară pe Luiz Inácio Lula da Silva în octombrie, o mare parte din Occident a salutat favorabil revenirea sa la conducerea țării și a sperat că acesta va pune capăt perioadei de populism inaugurată de predecesorul său Jair Bolsonaro.

Însă, în ultimele șase luni, Lula a făcut furori pe scena internațională, în special pentru comentariile sale despre războiul din Ucraina. Ar putea, așadar, politica externă a lui Lula să-l pună în dezacord cu Europa, la doar câteva luni după preluarea mandatului?

„Lula a câștigat alegerile anul trecut și majoritatea oamenilor au sărbătorit victoria sa”, a declarat pentru „Euronews” Christopher Sabatini, cercetător senior pentru America Latină la Chatham House. „De atunci, percepția internațională s-a schimbat, în principal pentru că Lula este implicat într-o campanie internațională foarte agresivă, bazată pe o viziune învechită asupra lumii. Această viziune este în principal aceea de a încerca să creeze o lume multipolară și de a face ca Brazilia devină drept purtător de cuvânt, o voce pentru sudul global, care incluside în multe privințe China și Rusia”, a spus Sabatini.

Lula a stârnit controverse în Occident, după ce a sugerat că aliații Ucrainei prelungesc războiul, pentru a furniza arme și sprijin Kievului. „Statele Unite trebuie să înceteze să încurajeze războiul și să înceapă să vorbească despre pace”, a declarat Lula jurnaliștilor, în timpul unei recente călătorii în China. „Uniunea Europeană trebuie să înceapă să vorbească despre pace, pentru a-i convinge pe Putin și Zelenski că pacea este în interesul tuturor și că războiul este interesant numai pentru ei doi”, a mai spus Lula.

Casa Albă a replicat imediat, afirmând că Lula „repeta ca papagalul propaganda rusă și chineză, fără să se uite la fapte”. Președintele Braziliei a condamnat încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei și a continuat să solicite negocieri de pace.

Nu a fost pentru prima dată când Lula a contestat consensul în politica externă al aliaților săi occidentali. În ianuarie, președintele brazilian a spus că atât Kievul, cât și Moscova sunt de vină pentru invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. El a refuzat, de asemenea, să semneze o declarație a ONU prin care se critică încălcările drepturilor omului în Nicaragua, a permis pentru două nave de război iraniene să acosteze pe teritoriul țării sale și nu a trimis arme în Ucraina.

Săptămâna trecută, Lula a invitat țările BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – să înlocuiască dolarul cu o altă monedă pentru comerțul internațional. Aceste mișcări, potrivit lui Sabatini, ar putea constrânge Occidentul să reevalueze poziția Braziliei: „Pentru multe persoane din Europa de Vest și din Statele Unite, care credeau anterior că angajamentul lui Lula față de Sud era destul de neutru din punct de vedere al principiilor, acum se pare că poate efectiv submina unele dintre principiile-cheie ale Nordului”.

Brazilia poate influența războiul din Ucraina?

După comentariile inițiale ale lui Lula și apelurile sale pentru negocieri de pace, Kievul l-a invitat pe președintele brazilian să călătorească în Ucraina pentru „a înțelege cauzele reale și esența agresiunii ruse”. Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, a mai spus că comentariile lui Lula pun „victima și agresorul pe picior de egalitate”.

Acest răspuns, potrivit lui Fredrik Erixon, directorul Centrului European pentru Economie Politică Internațională, este unul dintre motivele pentru care Brazilia nu are prea multă influență în războiul din Ucraina, în ciuda eforturilor lui Lula de a iniția discuții de pace.

„Cred că este perfect evident pentru Europa că Ucraina nu crede”, a spus Erixon. „Ucraina nu crede că Lula va fi un mediator onest, capabil să stabilească un fel de acord care să poată ajuta să conducă părțile către pace. Ucraina va negocia pacea”, a declarat Erixon.

Sabatini a pus la îndoială, de asemenea, faptul că Brazilia are influența necesară pentru a încuraja discuțiile de pace. „În ceea ce privește politica externă, Brazilia crede mult în importanța dialogului și în posibilitatea de a acționa ca mediator de negociere”.

Un mare acord comercial este în curs

Dar nu sunt numai vești proaste pentru relația Braziliei cu Occidentul. Uniunea Europeană finalizează detaliile acordului său comercial Mercosur cu Brazilia și vecinii săi, Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Dacă ar fi semnat, acordul ar oferi producătorilor agricoli din blocul comercial sud-american un acces mai bun la Uniunea Europeană și, în schimb, le-ar oferi producătorilor din UE mai multe oportunități de export. După China, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Mercosur.

Potrivit lui Erixon, acordul comercial cu Mercosur este și unul dintre motivele pentru care este puțin probabil „ca Europa să încerce să elaboreze un răspuns special pentru politica externă a lui Lula”. Negocierile inițiale pentru acord au început în urmă cu 23 de ani, dar au stagnat din cauza îngrijorărilor – pentru care atât UE, cât și Lula au luat măsuri pentru a le atenua – cu privire la supraviețuirea pădurii tropicale amazoniene.

„Europa vrea cu adevărat să ajungă la un punct în care să poată finaliza atât un acord comercial, cât și un fel de acord de parteneriat economic mai amplu cu Mercosur”, a spus Erixon. Și în prezent este în măsură să îl poată duce la îndeplinire, datorită faptului că Suedia deține președinția rotativă a Consiliului Europei și, potrivit lui Erixon, „Suedia tinde să fie în favoarea unor schimburi comerciale majore. Iar Suedia va fi urmată de Spania, care a făcut presiuni pentru finalizarea acestui acord, deoarece, din motive geografice şi culturale, consideră că acesta este un acord important şi că poate beneficia de pe urma lui. Aşa că planetele s-au aliniat, cel puţin pe partea europeană, pentru a rezolva problemele rămase în acest acord comercial”. (Traducerea: Oana Avram)