Oceane, biodiversitate, defrişări – ce cuprinde agenda climatică pentru 2020? Anul acesta ar putea fi crucial pentru stabilirea răspunsului la crizele mediului

Liderii lumii şi şefii afacerilor care se întâlnesc săptămâna aceasta la Davos se vor confrunta pentru prima dată cu o agendă în care crizele climei şi mediului sunt prioritare. Preocupările financiare şi economice au fost trimise în subsolul listei priorităţilor, lăsând locul celor cinci probleme ecologice: dereglarea climei şi fenomenele meteo extreme, nereuşita atenuării sau adaptării la schimbarea climatică, poluarea produsă de om, pierderea biodiversităţii şi prăbuşirea ecosistemului şi dezastrele naturale de felul cutremurelor, tsunami-urilor şi erupţiilor vulcanice.

(analiză preluată din The Guardian, via Rador)

Militanţii mediului şi activiştii drepturilor omului şi ai domeniului social vorbesc despre preocupările legate de toate acestea de peste două decenii, dar se pare că în sfârşit puterile lumii le acordă atenţie. În unele cazuri, s-ar putea să fie prea târziu pentru evitarea consecinţelor întârzierii cu care se iau măsuri.

Din 2015, anul semnării acordului de referinţă de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu încă 4% şi, deşi sunt indicii de încetinire a ritmului de creştere, asta nu este nici pe departe suficient. Oceanele sunt la cel mai cald nivel înregistrat vreodată.

Anul trecut, experţii în ecologie au spus că un milion de specii sunt în pragul extincţiei. Biomasa animalelor sălbatice de pe planetă a scăzut cu peste 80%, aproximativ jumătate din suprafaţa principalelor ecosisteme naturale s-a pierdut şi populaţiile de insecte s-au redus, conform raportului Platformei interguvernamentale ONU pentru politica în domeniul serviciilor pentru biodiversitate şi ecosisteme.

Comisia interguvernamentală pentru schimbarea climatică a afirmat în 2018 că este aproape de neevitat ca până în 2030 lumea să se îndrepte spre sau chiar să depăşească încălzirea cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Încălzirea a depăşit deja un grad Celsius şi 2019 a fost al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Aşa cum arată agenda de la Davos, lumea afacerilor ia notă de schimbări. Ashim Paun, codirector global la HSBC pentru cercetări în domeniile mediului, social şi al guvernanţei, a spus: „Va fi oare 2020 un punct de cotitură? Clienţii noştri investitori cred tot mai mult că schimbarea climatică este absolut fundamentală pentru procesele lor investiţionale. Aşa că anul acesta urmărim evoluţii politice şi strategice majore – detaliile acordului verde al UE din martie, rezultatul alegerilor politice, în special cele din SUA, unde considerăm că rezultatul va fi destul de important în privinţa climei, şi suntem atenți dacă negocierile climatice de anul acesta de la Glasgow (din noiembrie) pot recâştiga dinamismul anterior”.

Sunt destule măsuri pe care le pot aplica oamenii din lumea întreagă pentru a se implica şi a da contur direcţiei acestui deceniu dificil. „2019 a demonstrat că activismul funcţionează”, a spus militantul pentru climă Richard George de la Greenpeace. „Uimitoarele contribuţii ale greviştilor şcolari şi ale Rebeliunii Extincţiei, alături de mulţi alţii, ne-au adus ţinta emisiilor zero (în Regatul Unit şi alte ţări) şi un consens aproape universal asupra faptului că are loc nu doar o schimbare climatică şi asupra ideii că acţiunea în vederea opririi acesteia este vitală şi urgentă deopotrivă. Acum ceea ce ne trebuie este o acţiune reală pentru a scoate carbonul din sectoarele energiei, transporturilor, alimentaţiei şi finanţelor, ceea ce înseamnă să îi împingem la acţiune pe politicieni şi corporaţiile. Acesta este anul în care trebuie să facem asta”.

Anul acesta vor avea loc conferinţe pe tema climei, oceanelor, biodiversităţii, despăduririlor şi unei serii de alte preocupări de mediu presante. Multe obiective şi termene limită pentru adoptarea de măsuri sunt prevăzute în 2020, iar guvernele şi companiile trebuie să răspundă pentru orice eşec de îndeplinire a acestor ţinte. Lumea se schimbă şi liderii din toate sferele recunosc că oamenii nu mai sunt dispuşi să accepte pasiv distrugerea mediului.

Iată ce aşteptări avem în 2020.

Clima

Au trecut aproape cinci ani de la semnarea Acordului de la Paris care se angaja să prevină încălzirea globală cu peste 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Între timp, progresele au stagnat. Conferinţa ONU pentru climă de anul trecut, de la Madrid, s-a încheiat neconcludent, fără un acord asupra unor aspecte de bază ale implementării documentului de la Paris. Mai important este că angajamentele ţărilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din acordul din 2015 sunt inadecvate pentru a ne menţine în limita de 2 grade Celsius şi vor duce la o creştere dezastruoasă de 3 grade Celsius.

De aceea, summitul climei de anul acesta va fi cel mai important după cel de la Paris. Guvernele trebuie să vină la COP26, care va avea loc în noiembrie la Glasgow, înarmate cu noi ţinte pentru emisii adaptate la riscul unui dezastru climatic. Dacă Donald Trump va mai fi la putere, alte ţări trebuie să preia iniţiativa în lipsa SUA şi să înfrunte provocările la adresa acordului de la Paris venite din partea Braziliei, Arabiei Saudite, Rusiei şi altora. Aceasta va fi o luptă masivă şi pentru succesul său vor fi vitale mesajele clare şi puternice din partea societăţii civile.

Alegerile prezidenţiale din SUA

Trump a aruncat în aer instrumentele federale de protecţie, de la aerul curat şi apă până la forajele şi gazoductul din Alaska, şi dacă el câştigă un al doilea mandat, probabil va continua pe această cale. În termeni internaţionali, influenţa lui asupra climei a fost vătămătoare: el a declanşat procesul formal de retragere a SUA din acordul climatic de la Paris în 2017 şi această decizie va intra în vigoare a doua zi după alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. COP26 începe în 9 noiembrie, şi delegaţia americană va proveni din echipa lui Trump indiferent de rezultatul scrutinului. Diplomaţii britanici vor încerca să folosească relaţiile presupus amicale dintre Trump şi Boris Johnson pentru a încerca să se asigure că SUA nu va juca un rol perturbator.

De asemenea, Trump va prezida întrunirea G7 din iunie, ceea ce înseamnă că problemele de mediu vor fi scoase din agendă. În unii ani dinainte, în special în 2005-’07, atenţia a ceea ce pe atunci era G8 asupra climei s-a dovedit preţioasă pentru progresul negocierilor climatice din cadrul ONU. Anul acesta, asta va lipsi.

Oceanele

Poluarea cu plastic, pescuitul excesiv, supraîncălzirea şi acidifierea ca urmare a schimbării climatice determină o criză în oceane. Summitul mondial al oceanelor, care va avea loc la Tokyo la începutul lunii martie, va prezenta cele mai recente evoluţii ştiinţifice referitoare la sănătatea oceanelor şi posibilele soluţii. Din 23 martie până în 3 aprilie se va desfăşura întrunirea ONU pentru elaborarea unui nou tratat global privitor la mări. IGC4 îşi propune să stabilească un nou instrument legal obligatoriu pentru „conservarea şi folosirea durabilă a diversităţii biologice marine din zonele aflate în afara jurisdicţiei naţionale”.

Biodiversitatea

Ecosistemele din lumea întreagă, de la Amazon la Antarctica, sunt în pragul colapsului din cauza intervenţiei omului şi exploatării, poluării, deficitului de apă şi impactului încălzirii globale.

Două întruniri vor concentra atenţia asupra pierderii biodiversităţii şi modalităţilor de oprire a distrugerilor. Congresul mondial al conservării de la mijlocul lunii iunie din Marsilia este o reuniune care are loc o dată la patru ani a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, organizaţie care compilează listele roşii globale ale speciilor periclitate.

Seria de întâlniri în cadrul convenţiei ONU pentru diversitatea biologică vor culmina cu o reuniune organizată în China, la Kunming, în octombrie, unde va fi estimat progresul – sau lipsa acestuia – în privinţa protejării animalelor şi plantelor din sălbăticie. Actualul plan de acţiune în domeniul biodiversităţii la nivel planetar se desfăşoară din 2011 până în 2020 şi obiectivele sale principale vor fi probabil ratate. La conferinţa de la Kunming ar trebui adoptat un nou plan pentru următorul deceniu.

Obiective sustenabile de dezvoltare

Acordul de la Paris nu a fost singura realizare internaţională majoră a anului 2015 – a mai fost şi semnarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă, un set de 17 planuri de remediere a bolilor sociale şi ambientale – între care eliminarea sărăciei şi foametei, emanciparea femeilor şi fetelor, ameliorarea accesului la îngrijirea sănătăţii şi educaţie în ţările în curs de dezvoltare şi furnizarea de acces la apă curată şi salubritate. Majoritatea acestor obiective sunt prevăzute pentru 2030 şi anul acesta este baza pentru estimarea progreselor în cadrul forumului politic de înalt nivel al ONU care va avea loc la New York în iulie.

Afaceri

În ultimii câţiva ani s-a manifestat un nou val de activism de mediu care a ţintit afacerile, fie prin campanii de descurajare a investiţiilor care vizau investitorii în combustibilii fosili, fie prin acorduri de sponsorizare a artelor, fie prin acţiune directă. Probabil că acestea vor spori în 2020, în condiţiile în care efectul lor a devenit mai clar.

BlackRock a luat săptămâna trecută decizia fără precedent de a începe să renunţe la investiţiile cu risc climatic înalt, iar alte fonduri vor fi sub presiune pentru a-i urma exemplul. Există o diversitate de modalităţi prin care oamenii îşi pot face cunoscute opiniile în faţa consiliilor directoare ale firmelor, de la întrebări despre fondurile lor de pensie la aderarea la proteste sau chiar intrarea în rândul acţionarilor.

Transporturi şi urgenţa climatică

Globalizarea a dus la o creştere masivă a amprentei carbonice a navigaţiei, care acum reprezintă 3% din totalitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care va ajunge la 17% în 2050 dacă va scăpa cotrolului. Dar navigaţia a fost în mod deliberat exclusă din negocierile ONU pe tema climei şi în ultimele două decenii s-au făcut progrese puţine privitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale uneia din cele mai murdare forme de transport.

La întrunirea Organizaţiei Maritime Internaţionale de la Londra din martie, ţările ar trebui să identifice o nouă cale de progres spre îndeplinirea obiectivelor agenţiei ONU, de înjumătăţire a emisiilor produse de navigaţie până la mjilocul secolului – obiectiv despre care activiştii spun că este totuşi inadecvat.

Anul trecut, Rebeliunea contra extincţiei s-a plasat în fruntea unor proteste. Anul acesta, deciziile restante de anul trecut vor reveni pe agendă.

Despăduririle

În 2010, companii din lumea întreagă şi-au unit forţele în sprijinul unei ţinte de interzicere a defrişărilor pentru producerea de ulei de palmier din lanţurile lor de aprovizionare în mod permanent, până în 2020. Acest obiectiv pare departe de a fi îndeplinit, dar la Forumul mărfurilor de consum care va avea loc în iunie la Londra, companiile semnatare vor trebui să explice ce au făcut în acest sens şi ce speră să facă pentru îmbunătăţirea performanţelor lor.

Uleiul de palmier este unul din cele mai mari motoare ale defrişărilor, în special în Asia de sud-est unde specii de la urangutan la elefantul din Sumatra şi rinocer sunt periclitate. Consumatorii au ocazia de a-şi face simţite opiniile: nimeni nu vrea să contribuie prin cumărăturile făcute la băcănie la dispariţia unor specii şi există modalităţi de cultivare a unor resurse naturale fără a provoca dezastre ecologice.

De companiile producătoare şi de sectorul desfacerii depinde.

Acordul verde al UE şi summitul China-UE

Noua Comisie europeană a intrat în funcţiune la Bruxelles la sfârşitul anului trecut, cu o promisiune centrală: un acord verde pentru Europa, prin care întreaga economie europeană şi toate regulamentele UE vor fi restructurate pentru a plasa în inima menţinerii prosperităţii protecţia mediului.

Energia curată, transporturile şi industriile ecologice vor crea noi locuri de muncă verzi în locul celor pierdute din industriile poluatoare, iar cetăţenii se vor bucura de aer şi apă mai curate, de un mediu natural mai sănătos şi de o climă stabilă. Acesta este, cel puţin, obiectivul.

Respectarea acestei promisiuni va implica opţiuni dificile şi negocieri diplomatice abile şi în timpul anului curent Comisia Europeană, statele membre şi Parlamentul UE se vor confrunta cu o serie de alegeri şi decizii cruciale.

UE va juca de asemenea un rol de frunte la COP26 şi summitul UE-China prevăzut pentru mijlocul lunii septembrie la Leipzig în Germania va fi crucial. În condiţiile în care SUA respinge acordul de la Paris, cooperarea dintre ceilalţi emitenţi majori de gaze cu efect de seră din lume este vital, astfel că UE trebuie să ajungă la un parteneriat cu China, în caz contrar COP26 va fi un eşec.

Articol de Fiona Harvey / Traducerea: Adriana Buzoianu