Odiseea diplomatică a afacerii ruso – germane Nord Stream 2: cum au reușit România, Polonia și Franța să întârzie un proiect esențial pentru Germania, Austria și Olanda

Timp de două zile, soarta gazoductului ruso – german Nord Stream 2 a oscilat între oprirea completă și undă verde fără nici o restricție. Un compromis franco-german de ultim moment a salvat vineri proiectul, punând însă în legislația europeană prevederi care îngreunează construcția și dau o gură de aer Ucrainei. Totul s-a întâmplat în Consiliul UE, unde România a înregistrat o reușită semnificativă: a negociat un compromis într-o fereastră de oportunitate extrem de îngustă, în ciuda opoziției Germaniei, Austriei și Olandei.

• Gazoductul Nord Stream 2, construit de Gazprom și un consorțiu de firme europene, e o conductă extrem de controversată, despre care state precum România, Polonia, Marea Britanie și țările baltice cred că va crește dependența UE de gazele naturale rusești. Apărătorii cei mai puternici ai gazoductului sunt Germania (beneficiarul major al gazelor), Austria și Olanda. În Germania, principalul promotor este SPD, partidul fostului cancelar Gerhard Schroder, acum angajat al Gazprom. Unul dintre adversarii majori ai Nord Stream 2 este SUA, care vor să împiedice creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, dar urmăresc și creșterea exporturilor de gaze lichefiate americane spre UE. Nord Stream 2 urmează să aducă gaze naturale de la Vîborg (Rusia) în portul german Greifswald (Marea Baltică), ”sărind” Ucraina și inundând piața europeană cu gazul rusesc.

Construcția gazoductului încalcă flagrant politica asumată a UE și a NATO de reducere a dependenței Europei de gazele rusești, deseori folosite de Moscova ca un instrument politic.

Ce a reușit România?

– Să îngreuneze proiectul Nord Stream 2
– Să fructifice, ca președinte prin rotație al Consiliului UE, o fereastră de oportunitate extrem de îngustră
– Să pună pe agendă un dosar extrem de complicat, care va tensiona suplimentar relația bilaterală cu Rusia
– Să dea o gură de aer Ucrainei

Ce nu a reușit România?

– Să stopeze complet proiectul Nord Stream 2

(Foto: Traseul conductei Nord Stream 2)

Time-frame-ul

România a găsit o fereastră de oportunitate care a început la 1 ianuarie, odată cu preluarea președinției, și se închidea pe 15 februarie. De unde acest interval atât de scurt? Pentru că e vorba despre un proiect de modificare a Directivei Gazelor, inițiat de Comisia Europeană tocmai în noiembrie 2017, care ar fi blocat total Nord Stream 2. Proiectul Comisiei trebuia aprobat atât de statele membre (Consiliul UE), cât și de Parlamentul European.

Or, precedentele președinții rotative ale Consiliului UE, Austria și Bulgaria, au refuzat pur și simplu să pună pe agendă proiectul anti-Nord Stream dintr-un motiv simplu: ambele țări sunt apropiate de politica Moscovei.

Fereastra de oportunitate s-a deschis pentru România la 1 ianuarie, dar urma să se închidă rapid la 15 februarie, din motive care țin constrângerile politicii europene. Astfel, 15 februarie era data-limită până la care putea fi lansat trilogul (negocierea) Comisie – Parlament – Consiliu astfel încât Parlamentul European în actuala componență să poată da votul final. Important: era esențial ca proiectul de directivă să ajungă la vot în acest Parlament European, pentru că viitoarea componență a Parlamentului European va fi una mult mai problematică în privința politicilor legate de Rusia, din cauza accesului în PE a multor partide anti-europene.

Ce s-a întâmplat mai exact la Bruxelles?

România, ca președinte al Consiliului UE, a pus pe agenda unui format al Consiliului (COREPER) propunerea anti-Nord Stream 2 a Comisiei Europene, conștientă că Germania, alături de Franța, Olanda, Austria și alte câteva țări avea majoritate de blocaj – adică puteau respinge propunerea pentru totdeauna. La 25 ianuarie, România venea cu propunerea ca toate gazoductele de pe teritoriul Uniunii să ţină de competența legislației europene, inclusiv gazoductul rusesc Nord Stream 2.

Ce a fost aparte în propunerea României: ar fi dus practic la amânarea pe termen lung a Nord Stream 2 și la scumpirea proiectului, dar menaja total temerile Franței și încerca să o atragă în tabăra anti-Nord Stream 2. Franța, care este interesată de gazoductul Franpipe (porneşte de la locul de producţie din Norvegia direct spre Franţa prin Marea Nordului), urma să nu aibă probleme dacă propunerea României era votată.

Joi, 7 februarie, cu o zi înaintea votului decisiv din COREPER, Franța a făcut un anunț oficial care a transmis o undă de șoc în Germania și Austria: un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că Parisul va vota propunerea anti-Nord Stream 2. Adică se ralia poziției României și Poloniei și schimba majoritatea în Consiliul UE, ceea ce ar fi dus la periclitarea proiectului Gazprom.

A urmat o noapte de negocieri febrile, presa germană anunțând că Angela Merkel a purtat convorbiri cu omologii săi din România, dar și Franța pentru a le schimba poziția (Sursa).

Vineri, 8 februarie, a venit a doua lovitură de teatru: Franța și-a înmuiat poziția dură anti-Nord Stream 2 din ajun și a anunțat că propune o cale de mijloc, împreună cu Germania. Lobby-ul Angelei Merkel a dat roade. O nouă propunere de directivă, mult mai soft decât cea a României, dar mai dură decât ce își doreau Rusia și Germania, a intrat la vot în COREPER. Propunerea franco-germană a întrunit rapid majoritatea la vot și a fost trimisă la Parlamentul European pentru dezbatere și vot.

Efecte

Proiectul votat în Consiliul UE va duce la o schimbare a modelului de business al proiectului Nord Stream, obligând Gazprom să cedeze administrarea afacerii, după cum scriu Reuters și Deutsche Welle. Asta pentru că distribuția gazului va trebui să fie separată de administrarea conductei. Va fi o problemă pentru Rusia, care își dorea să controleze întregul flux de gaze și întreaga afacere, de la extracție până la livrare.

Mai mult, proiectul votat de statele membre cere ca minimum 10% din capacitatea conductei să fie la dispoziția unor companii terțe, care nu fac parte din operatorii Nord Stream 2, potrivit Reuters. Acest lucru înseamnă diminuarea profitabilității afacerii pentru Rusia.

Proiectul votat va impune o mai mare transparență în privința tarifelor și a raportărilor financiare, cerințe care nu convin nici ele Gazprom.

Pe de altă parte, în ciuda propunerii Comisiei Europene, Germania rămâne principalul negociator în proiectul Nord Stream 2, arată Deutsche Welle. ”Lupta pentru putere de la Bruxelles, care dorea să își adjudece controlul asupra marilor proiecte energetice din Europa, a fost decisă în favoarea statelor membre”, scrie publicația germană.

Un alt aspect important al deciziei de vineri e că furnizează timp esențial pentru Ucraina. Kievul avea nevoie de timp pentru a negocia un nou contract cu Gazprom pentru gazoductele deja existente pe teritoriu ucrainean și care transportă gaze naturale rusești spre Europa Occidentală. Actualul contract expiră în acest an, și Kievul se temea că o eventuală undă verde de la UE pentru Nord Stream 2, care e deja construit în mare parte, ar fi scos Ucraina de la masa negocierii cu Rusia pentru un nou contract multi-anual.

Mai mult: ca să determine găsirea unui compromis, Germania a promis vineri deschiderea unui terminal de gaz lichefiat, care va permite Statelor Unite să-și mărească exporturi proprii de energie spre Europa, în contrapondere la gazul rusesc, potrivit Le Figaro.

Odată votată propunerea care a plecat din Consiliul UE, dacă ea va rămâne în actuala formulă după votul Parlamentului European, construcția Nord Stream 2 va fi întârziată suficient ca Ucraina să poată negocia un nou contract cu Rusia, au declarat pentru G4Media.ro surse diplomatice europene.

Reacții după vot. Europarlamentarul ecologist Reinhard Bütikofer (Die Grünen/Verzii) consideră compromisul actual drept o înfrângere pentru Angela Merkel, potrivit Deutsche Welle. El mai spune că șefa guvernului federal insistă acum asupra introducerii mai multor portițe de scăpare, pentru ca, în final, să ignore dreptul energetic european. ”Negocierile pe marginea noii directive vor începe săptămâna viitoare în Parlamentul European și aleșii sunt pregătiți pentru eventuale confruntări”, potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, experta în domeniul energetic Claudia Kemfert, de la Institutul German pentru Analiză Economică, critică situația actuală: „Compromisul nu schimbă nimic fundamental. Dependența de gazul rusesc se menține”, potrivit Deutsche Welle.

Jerzy Buzek (Polonia), fost președinte al Parlamentului European cu un pronunțat discurs anti-Rusia, a salutat votul din Consiliu și l-a calificat într-o postare pe Twitter drept ”o veste pozitivă”.

În Rusia însă există o reală îngrijorare față de soarta gazoductului – cheie. „Dacă vor ridica obstacole în calea Nord Stream 2 pentru a forța Rusia să pompeze gaze în Ucraina în termenii UE, cu tarifele lor, aceste șmecherii nu vor reuși”, a declarat vice-ministrul rus de Externe, Alexandr Pankin, pentru Ria Novosti.

Ce urmează: Proiectul de directivă aprobat de statele membre în COREPER e tradus acum în toate limbile oficiale ale UE și în scurt timp încep dezbaterile în comisiile din Parlamentul European, apoi va exista un vot în plen. Sunt de așteptat unele modificări în sensul găsirii unei poziții mai dure față de Rusia, dată fiind orientarea politică a Parlamentului European. Ulterior, forma votată de Parlament va intra la votul final în Consiliul UE.

Care sunt companiile europene implicate în Nord Stream 2. Compania de proiect are ca acționari Gazprom (Rusia), Uniper și Wintershall (Germania), Shell (UK – Olanda), OMV (Austria) și Engie (Franța).

Foto: Kremlin.ru