Ofensiva judecătorilor inamovibili ai Curții Constituționale de la Chișinău

Acordul privind creditul rusesc de 200 de milioane de euro a fost anulat de Curtea Constituțională din Republica Moldova, singura instituție care nu este în buzunarul președintelui Dodon. Acest lucru fiind posibil după ce fostul președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan a fost demis din funcție și înlocuit printr-un vot de neîncredere.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea privind ratificarea Acordul de credit, în valoare de 200 de milioane de euro, oferit de Guvernul Federației Ruse pentru Republica Moldova. Decizia a fost luată de magistrații constituționali joi, 7 mai, după mai bine de 11 ore de deliberare de la începerea procesului de examinare a cauzei.

Este încurajatoare decizia Curții Constituționale a RM, de a declara Legea privind ratificarea Acordului de Credit în sumă de 200 milioane euro, oferit de Guvernul Federației Ruse pentru Republica Moldova, una neconstituțională.

Această decizie a fost luată după mai bine de 11 ore de deliberare, atrăgând atenția publică, mai ales că acest credit a fost unul dacă nu dubios, atunci nefiresc pentru majoritate populației, mai ales că ultimul credit primit din partea Federației Ruse a fost în anii 1994-1996 prin care rușii au preluat compania MoldovaGaz, unicul furnizor de gaz natural din contul datoriilor create în urma creditului.

Da, este firesc și natural ca un stat ca Republica Moldova, cu o economie sugrumată din mai multe părți: de jafuri din sistemul bancar, atacuri Raider, devalizarea BEM (Banca de Economii din Moldova), preluare controlului anumitor bănci moldovenești, dar și schimbarea forțată a anumitor acțiunare ai băncilor (BEM, Banca de Socială, Unibank), atacuri mediatice împotriva funcționării BEM, dar și acordarea garanțiilor de stat prin distrugerea celor 3 bănci pomenite anterior să solicite un credit de la un organism international sau cum este în cazul de față de la guvernul unui stat.

Totuși să soliciți un credit neavantajos, aprobat în grabă de Guvernul RM, pe care majoritatea experților economici independenți l-au catalogat a fi un credit care dezavantajează statul Republica Moldova și îi împovărează pe cetățenii acesteia cu noi datorii, principalii benefeciari fiind Federația Rusă și un cerc restrâns de parteneri ai actualului președinte Igor Dodon.

Mai ales că Acordul de credit prevede că datoriile pe care le au companiile moldovenești față de băncile rusești pot fi automat transformate în datorii de stat, sporind și mai mult influența pe care o are Federația Rusă în teritoriul dintre Prut și Nistru. De asemenea creditul nu numai că a fost negociat prost de către guvernul lui Dodon ci și a fost o gafă intenționată.

Cum am putea măcar să luăm în calcul un credit de proveniență rusească, din moment ce “Laundromatul rusesc” – schema de spălare a 70 miliarde de dolari, facilitată chiar de elitele politice din Moldova a fost cea mai mare schemă de spășare de bani din Europa de Est deconspirată vreodată, în care nicio persoană nu a fost condamnată.

O paralelă a potențialului ajutor rusesc (fie el credit sau ajutor umanitar) poate fi desigur și ajutorul umanitar oferit de Federația Rusă, în comparație cu ajutorul umanitar NECONDIȚIONAT oferit de România.

Republica Moldova a fost “ajutată” de Federația Rusă cu 10 mii de sisteme de testare pentru diagnosticarea noului tip de coronavirus, a căror transport a fost plătit de guvernul RM.

În timp ce statul român a sprijinit Republica Moldova cu 1200 de cutii de Platinium, 1600 de cutii de Kaletra, 500 de mii de măști ffp2, 25 de mii de combinezoane de protecție, cinci mii de ochelari, cinci mii de viziere, zece izolete, 40 de mii de litri de alcool sanitar și 25 de mii de litri de biocid, ajutorul a fost ăn valoare de 3,5 milioane de euro.

În concluzie, observăm o schimbare de paradigmă în politica moldovenească și anume o acțiune curajoasă a Curții Constituționale care poate reprezenta un prim pas spre schimbare a regimului prin anularea unui astfel de credit chiar în ajunul sărbătoririi zilei de 9 mai ca Ziua Europei de unii și Ziua Victoriei eliberării sovietice de alții – un eveniment care dezbină societatea în fiecare an prin lupta vectorilor Vest-Est.

Această acțiune poate fi catalogată ca o reușită a opoziției de la Chișinău (prin faptul că cererea analizării constituționalității acordului a venit din opoziție), dar și un semnal puternic spre Occident, că de fapt guvernul actual își are zilele numărate, că este unul efemer.

NOTĂ: Laurențiu Pleșca este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbeste 3 limbi straine: engleza, italiana și rusa. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sursa Foto: Ziarul de Gardă