Oferta PSD-PNL-UDMR către Bruxelles: Putem fura tranșe de 50 de mii de euro din banii voștri fără să mergem la pușcărie?

Liviu Dragnea visa prin 2017 să dezincrimineze parțial abuzul în serviciu în primul rând pentru el, ca să scape de acuzațiile din dosarul angajărilor fictive. Atunci, un grup de PSD-iști a inițiat un proiect de lege, fixând la 200 de mii de lei pragul pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune. Prejudiciul în dosarul fostului lider PSD era calculat undeva la 90 de mii de lei. Codul Penal n-a mai apucat să fie modificat, Dragnea a mers la pușcărie.

Senatorii PSD-PNL-UDMR au amendat, miercuri, un proiect de lege de modificare a Codului Penal trimis de Guvern în Parlament sub pretextul că-l pun în acord cu deciziile Curții Constituționale. Mai multe decizii CCR pronunțate din 2016 încoace au invocat nevoia stabilirii unui prag valoric pentru ca abuzul în serviciu să poată fi considerat infracțiune.

Altfel spus, nu poți spune că fapta unui funcționar este abuz în serviciu dacă nu se înregistrează nici un leu pagubă la bugetul unei primării, minister sau consiliu județean. Deciziile CCR  nu au indicat însă nici un prag valoric, ci au lăsat această decizie la latitudinea legiuitorului. Când a trimis în decembrie proiectul de modificare a Codului Penal în Parlament, Guvernul Ciucă a evitat complet subiectul.

Tocmai se ridicase MCV-ul și nu era cazul să-și dea în petec legiferând rapid ceea ce nici Dragnea n-a reușit: dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

De notat că amendamentul introdus miercuri de coaliția PSD-PNL-UDMR în Senat, și votat în plen cu viteza luminii, n-a fost dezbătut/ discutat/ pus în transparență decizională de nimeni. Propunerea a apărut din neant și a trecut fulgerător de prima Cameră.

Coaliția a stabilit arbitrar un prag de 250 de mii de lei (50 de mii de euro), mai mare chiar decât cel visat de Dragnea în urmă cu cinci ani. Cu alte cuvinte, PSD-ul lui Ciolacu, împreună cu liberalii lui Ciucă și UDMR-iștii ar fi reușit să dezincrimineze parțial abuzul în serviciu într-o formă chiar mai dură decât cea visată de marii pușcăriabili din politica românească.

Această modificare scandaloasă a Codului Penal s-a produs exact în ziua în care ”șefa PNRR” de la Bruxelles se afla deja la București pentru a verifica în ce mod România respectă jaloanele convenite în PNRR. Or, chiar dacă temele în discuție cu autoritățile de la București sunt altele (în primul rând reforma sistemului de pensii), greu de crezut că oficialul european n-a încasat în plin mesajul puterii de la București transmis de senatorii PSD-PNL-UDMR: Putem fura tranșe de 50 de mii de euro din banii voștri fără să mergem la pușcărie?

Un prim răspuns a venit de la șefa Parchetului European, Laura Codruța  Kovesi, care a tras semnalul de alarmă într-un punct de vedere transmis G4Media.ro:

”Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România.

Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept.”

Pe canale informale, reacțiile au fost, foarte probabil, mult mai clare: vă tăiem milioanele de euro din PNRR dacă pragul de 50 de mii de euro nu se schimbă urgent. Adică puteți să-l mențineți, dar nu veți mai avea ce fura. Puși în fața acestei perspective dezarmante, liderilor PSD-PNL-UDMR nu cred că li s-a mai părut o ideea chiar atât de deșteaptă pragul de 50 de mii de euro pentru abuzul în serviciu.

Asociațiile de procurori au explicat cum se poate naște un nou model infracțional: primarii, șefii de consilii județene sau alți gestionari de bugete publice nu au decât să segmenteze achizițiile sub acest prag, astfel încât dacă prejudiciul nu este mai mare de 50 de mii de euro, nu vor răspunde penal.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, pare să fi înțeles primul, înaintea premierului Ciucă, pericolul și a reacționat în forță, cerând Ministerului Justiției condus de liberalul Cătălin Predoiu să „prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept”.

În scurt timp, ministerul Justiției a anunțat public că va susține adoptarea de către Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

Marcel Ciolacu s-a poziționat în acest fel drept liderul de facto al Guvernului, care a rezolvat rapid o criză pe care tot partidul condus de el a generat-o. Foarte greu de crezut că fără știrea lui și fără acceptul premierului Ciucă ar fi putut fi promovat acest prag valoric de 50 de mii de euro. Liderul PSD a înțeles foarte probabil, că România riscă să piardă milioane de euro de la UE dar și că PSD riscă să fie asociat din nou cu un partid anti-justiție, pro-penali și să irite opinia publică la fel cum a făcut-o Drangea în 2017 fără a avea însă o miză personală. Ar fi generat o criză majoră în relația cu UE cu puțin timp înainte de a prelua șefia guvernului.

Cum se explică, totuși, votul prin Senat, la lumina zilei, nu noaptea ca hoții prin OUG 13?

A existat, foarte probabil, de această dată, o miză colectivă. Primarii și baronii de la PSD, PNL și UDMR vor să fure cinstit milioanele de euro din PNRR (aici e grosul) dar și din bugetul național. Ar ciupi și ei măcar un 50 de mii de euro relaxați, fără să se uite mereu peste umăr că le bat procurorii la ușă. Apoi, vine campania electorală. De unde să-și finanțeze liderii patru șiruri de alegeri dacă nu cu banii baronilor? Ca să-i facă rost, mai trebuie să le ofere toate condițiile să fure bani la modul legal.

Așadar, a existat o presiune de la baza partidelor pentru impunerea pragului de 50 de mii de euro? Foarte proabil. Cum a fost el calculat? Înțeleg că a fost ”împrumutat” din infracțiunea de evaziune fiscală. O idee proastă.

Rămâne de văzut dacă aberația va fi corectată în Camera Deputaților, dar foarte probabil coaliția PSD-PNL-UDMR va rectifica în jos acest prag, spre cel indicat de Ministerul Justiției, adică aproape două salarii medii. Puterea politică de la București nu s-a repliat sub presiunea străzii sau a opiniei publice, ca în urmă cu cinci ani.

Cel mai probabil a funcționat încă o dată mecanismul legării fondurilor de respectarea valorilor statului de drept. În orice stat european, răspunsul de bun simț la întrebarea ”Putem fura tranșe de 50 de mii de euro din banii voștri fără să mergem la pușcărie?” trebuie să fie „NU”. Nici un primar sau funcționar public nu poate fura 50 de salarii medii, adică munca unui om normal pe patru ani, fără să răspundă penal.

Această soluție de bun simț va mai trebui să treacă și de Curtea Constituțională, dacă legea va fi din nou atacată.

Notă: De remarcat că președintele Klaus Iohannis nu a existat în peisaj pe tema dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu votată de senatori. Nici nu prea avea cum. Viteza președintelui de reacție este de minim o săptămână de la eveniment.