Oficial al NATO: Alianța nu intenţionează să plece din Marea Neagră. Rusia desfăşoară armamente în Crimeea, inclusiv sisteme de rachetă, ceea ce face dificilă libertatea de navigaţie

Alianţa Nord-Atlantică îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră şi îşi va consolida cooperarea cu partenerii din această regiune, a declarat James Appathurai, reprezentantul special al secretarului general al NATO pentru Caucaz şi Asia Centrală, într-un interviu acordat miercuri seara postului georgian de televiziune First Channel, cu ocazia vizitei sale la Tbilisi, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Agerpres.

NATO are o imagine completă asupra incidentului din 23 iunie în Marea Neagră cu distrugătorul britanic HMS Defender, a afirmat James Appathurai, indicând că Londra a prezentat Alianţei informaţiile despre cele întâmplate.

‘Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic are o poziţie fermă în ceea ce priveşte libertatea de navigaţie şi a faptului că peninsula Crimeea este Ucraina şi nu Rusia. Aliaţii au manifestat fermitate în apărarea acestor principii în cursul acestui incident’, a spus Appathurai, în opinia căruia Rusia ar trebui să conştientizeze că aliaţii NATO nu vor da înapoi în această privinţă.

‘Din câte ştiu, Defender a sosit apoi în Georgia. Deci, acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră, demonstrând astfel ataşamentul faţă de respectivele principii, ceea ce este important pentru această regiune”, a spus el.

În interviu, responsabilul NATO a acuzat Rusia că ‘continuă să destabilizeze regiunea’. ‘Rusia desfăşoară armamente în Crimeea, inclusiv sisteme de rachetă, ceea ce face dificilă libertatea de navigaţie’, a menţionat James Appathurai, subliniind că NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră pentru a sprijini aliaţii şi partenerii.

Reprezentantul special al secretarului general NATO a declarat că una dintre problemele pe care intenţionează să le discute în Georgia cu privire la securitatea Mării Negre este aprofundarea cooperării dintre Alianţă şi Georgia.

Ministerul rus al Apărării a comunicat la 23 iunie că o navă de patrulare rusă şi un avion de vânătoare Su-24 au tras foc de avertisment în direcţia distrugătorului britanic HMS Defender care a intrat în ceea ce Moscova consideră că sunt ape teritoriale ruseşti în largul Crimeii, peninsulă ucraineană pe care a anexat-o în 2014. Mai mult, Su-24 a efectuat în special un ‘bombardament preventiv de-a lungul rutei’ navei, susţine armata rusă.

‘Nu s-a tras niciun foc avertizare spre HMS Defender’ şi ‘afirmaţia potrivit căreia au fost lansate bombe de-a lungul rutei sale’ este falsă, a reacţionat Ministerul britanic al Apărării. Londra afirmă că nava efectua o ‘traversare nevinovată în apele teritoriale ucrainene’, în drumul său de la Odesa spre Georgia, conform AFP şi Reuters. Ca lucrurile să fie şi mai clare, premierul Boris Johnson a declarat, la scurt timp după incident, că Marea Britanie la fel ca restul comunităţii internaţionale nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, deci apele teritoriale din jurul peninsulei aparţin Ucrainei, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

În cadrul liniei sale directe cu cetăţenii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că lumea nu s-ar fi aflat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial chiar dacă forţele ruse ar fi scufundat distrugătorul britanic.

‘Un război nu ar fi izbucnit chiar dacă armata rusă ar fi scufundat această navă, pentru că cei care au planificat provocarea ştiu că nu vor câştiga un astfel de război’, a declarat Putin. ‘A fost o provocare, este absolut evident. Una complexă, pusă la cale nu doar de britanici, ci şi de americani’, a spus preşedintele rus, adăugând că, în dimineaţa zilei de 23 iunie, înainte de apariţia distrugătorului britanic, un avion american strategic de recunoaştere a decolat de pe un aeroport militar al NATO din Grecia.

‘Dar pe mine altceva mă îngrijorează: au făcut mare tam-tam în legătură cu exerciţiile noastre în apropierea frontierei ucrainene. Am ordin de a retrage trupele. Însă în loc să răspundă într-un mod pozitiv, ei (occidentalii, n.r.) s-au repezit spre graniţele noastre’, a afirmat şeful statului rus, referindu-se la recentul exerciţiu ‘Defender Europe 21’ şi la manevrele Sea Breeze 2021, care se desfăşoară în prezent în Marea Neagră şi la care participă şi Ucraina.

Rusia a comasat la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie peste 100.000 de militari şi echipamente la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea sub pretextul unor exerciţii, generând temeri privind invadarea teritoriului ucrainean, iar cea mai mare parte dintre forţele ruse au rămas pe loc şi nu au revenit la baze, susţine Kievul, conform Ukrinform.

În cadrul sesiunii anuale de întrebări-răspunsuri, Putin a mai spus că este îngrijorat de ‘explorarea militară (de către NATO) a teritoriului Ucrainei’.

Constituţia ucraineană nu permite desfăşurarea bazelor militare străine în Ucraina, în schimb pe teritoriul acestei ţări pot fi create centre militare străine, precum şi alte formate, a spus preşedintele rus, adăugând că ‘explorarea militară a teritoriului care se învecinează direct cu Rusia creează probleme pentru securitatea statului rus’, notează Interfax.

Putin a declarat în aceeaşi ‘linie directă’ cu cetăţenii că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a plasat ţara sub controlul total al Occidentului, după ce anterior avertizase că pentru Moscova eventuala aderare a Ucrainei la NATO este o linie roşie, conform presei ruse.

Sursa foto: U.S. Naval Forces Europe-Africa/U.S. Sixth Fleet / Twitter