Oficial canadian: Călătorii care vin cu intenţii ascunse în Canada pun presiune pe sistemul de imigraţie

Guvernul de la Ottawa preţuieşte relaţiile pe care le are cu România, însă numărul mare de români care vin în Canada cu intenţia de a cere azil exercită presiuni asupra sistemului de imigrație și refugiați, a declarat pentru G4Media.ro o purtătoare de cuvânt a Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC), departamentul canadian responsabil de chestiunile privind imigratia. Declaraţia acesteia a venit după ce, începând cu 5 iunie, ţara nord-americană a impus noi reguli pentru românii care vor să călătorească în Canada.

Potrivit datelor oficiale, 1.022 de cetăţeni români au depus cereri de azil în Canada după 1 decembrie 2017, când Ottawa a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români. Aceşti călători care profită de lipsa vizelor pentru Canada pentru a ajunge în ţara nord-americană şi a cere azil sunt unul dintre principalele motive pentru care autorităţile canadiene au modificat în această săptămână regulile de călătorie pentru cetăţenii români.

Potrivit noilor reglementări adoptate de Executivul de la Ottawa, începând cu 5 iunie, 2018, cetățenii români au nevoie de un pașaport electronic valabil pentru a continua să călătorească în Canada fără viză sau în baza Autorizației de călătorie electronice (eTA) pentru călătoriile întreprinse pe calea aerului. Aceasta înseamnă că românii care dețin un pașaport non-electronic, cum ar fi pașaportul temporar, vor avea nevoie de o viză valabilă pentru a călători în Canada. Paşapoartele electronice sunt cele care includ date biometrice.

Modificările făcute de Ottawa sunt semnificative şi ele vin după ce, în ultimele şase luni, autorităţile canadiene şi-au declarat constant îngrijorarea în legătură cu numărul mare de solicitanţi de azil proveniţi din România. Ottawa a avertizat în repetate rânduri că urmăreşte tendinţele de imigraţie şi e pregătită să ia măsuri pentru a rezolva această situaţie.

Este, de altfel, un lucru subliniat şi de purtătoarea de cuvânt a IRCC, Nancy Caron, care a afirmat pentru G4Media.ro: „Canada a monitorizat îndeaproape tendințele migrației și a colaborat cu partenerii români și europeni pentru a rezolva problemele apărute de când obligativitatea vizelor a fost ridicată la 1 decembrie 2017. Am observat o creștere substanțială a cererilor de azil și a călătoriilor din România efectuate cu intenţii ascunse, cu un număr corespunzător de călători care utilizează pașapoarte temporare și pașapoarte non-electronice. În timp ce numărul de aplicații eTA de la români cu pașapoarte non-electronice este scăzut, există un număr semnificativ de călători cu intenţii ascunse care utilizează aceste pașapoarte pentru a călători în Canada. Această situație exercită presiuni asupra sistemului de imigrație și refugiați din Canada.”

Nancy Caron a venit şi cu precizări privind noile reglementări impuse de Ottawa: „Guvernul Canadei trimite în prezent mesaje electronice celor care au aplicat și au obținut un eTA cu un pașaport non-electronic, la sau după 1 decembrie 2017(n.red. prin intermediul adresei de e-mail furnizate la momentul solicitării eTA). Ei vor fi informați că această autorizaţie electronică de călătorie nu mai este valailă și că au nevoie de o viză valabilă pentru a călători în Canada. Acest lucru este valabil şi pentru deținătorii de vize de studii sau permise de lucru care și-au depus cererea și au obținut permisul cu un pașaport neelectronic după 1 decembrie 2017. În timp ce permisul lor rămâne valabil, aceștia vor trebui să solicite o viză pentru a călători sau a reintra în Canada.”

Purtătoare de cuvânt a IRCC a spus că „noile condiţii de intrare au drept scop abordarea acestei probleme specifice printr-o mai bună verificare a românilor, pe baza documentului de călătorie pe care îl dețin.” E vorba în special de „românii care dețin un pașaport electronic securizat care vor continua să fie examinați prin intermediul sistemului eTA pentru călătoriile aeriene în Canada,” precum şi de „persoanele cu pașapoarte temporare sau cu alte pașapoarte non-electronice, care vor fi supuse unei examinări mai riguroase a vizelor înainte de a putea călători în Canada. Aceasta include şi evaluarea scopului călătoriei.”

După ce a afirmat că ţara sa „apreciază relaţiile cu România,” Nancy Caron a subliniat din nou: „Canada va continua să monitorizeze îndeaproape tendințele migrației și va evalua impactul noilor cerințe. De asemenea, vom continua să implicăm partenerii români și europeni, cu scopul de a susține sustenabilitatea ridicării vizelor.”

G4 Media.ro a scris recent că românii sunt pe locul trei în clasamentul ţărilor cu cei mai mulţi solicitanţi de azil în Canada în 2018, după nigerieni şi indieni. Joia trecută, oficialii canadieni au confirmat că Executivul de la Ottawa a stabilit limita de cereri de azil pe care le va accepta din partea cetăţenilor români, urmând ca depăşirea acestui plafon să ducă la reintroducerea vizelor pentru Canada. Măsura luată de Guvernul canadian a fost anunţată în ziua în care autorităţile au vorbit despre o creştere semnificativă a numărului de solicitări de azil venite din partea românilor în ultima perioadă, cu 1.022 de cereri depuse în şase luni, după 1 decembrie 2017.

Reintroducerea vizelor, următorul pas. Săptămâna trecută, oficialii din departamentul Imigraţiei au vorbit despre „o creştere semnificativă” a cererilor de azil făcute de români în Canada după 1 decembrie 2017 – 1022. În comparație, în perioada ianuarie-decembrie 2017, s-au înregistrat 122 de cereri de azil din partea cetăţenilor proveniţi din România, din care au fost admise pentru a fi analizate doar nouă, una a fost respinsă, 27 au fost retrase şi alte 41 au fost abandonate. Pentru 2016, s-au înregistrat în total 120 de cereri de azil din partea românilor, cu doar două cereri acceptate.

Oficialii de la Ottawa au confirmat că Guvernul canadian a stabilit un plafon pentru cererile de azil pe care le va accepta din partea cetăţenilor români, urmând ca depăşirea acesteia să ducă la reintroducerea vizelor pentru Canada. Ei au afirmat însă că Executivul de la Ottawa nu va dezvălui acest număr „din respect pentru relația” dintre Canada şi România.

Referindu-se la aceată limită, Caron a afirmat: „Au fost stabilite plafoane și ele au fost comunicate României. Deși pragurile sunt indicatori importanți, aceștia nu sunt singurii indicatori. Toate țările care nu mai au nevoie de viză, inclusiv România, sunt monitorizate și evaluate pe baza unui număr de criterii calitative și cantitative, incluzând volumul cererilor de azil și încălcări ale imigrației, pentru a se asigura că aceste state continuă să îndeplinească cerințele Canadei pentru a beneficia de călătoriile fără viză.”

În ceea ce priveşte posibilitatea reintroducerii vizelor, Caron s-a mulţumit să afirme: „Nu ar fi oportun să facem speculaţii cu privire la eventualele acțiuni viitoare.”

Michelle Rempel, care este ministru al Imigraţiei în Cabinetul din umbră, format de opoziţia conservatoare canadiană, a reacţionat recent pe Twitter la noile cifre privind azilanţii români, afirmând că este vorba de o „creştere uriaşă” şi adăugând: „conservatorii au impus vize României din cauza numărului mare de solicitări de azil şi a informaţiilor privind traficul pentru exploatarea sexuală.”

Surse: canada.ca