OFICIAL Ce spune ANAF despre recuperarea spațiului comercial și a banilor din chirie de la familia Iohannis / Experţi: După ce Statul devine proprietar, ANAF trebuie să deschidă un alt proces prin care să ceară familiei Iohannis banii din chiria încasată necuvenit

ANAF susţine într-un răspuns oficial pentru G4media.ro că trebuie să aştepte motivarea şi comunicarea deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 24 septembrie 2024 pentru a înscrie titlul de proprietate al Statului Român în cartea funciară a imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29 şi pentru a solicita, apoi, recuperarea banilor din chirie pe care familia Iohannis i-a încasat necuvenit, în locul statului, în perioada 2001-2015. Or, potrivit practicii ÎCCJ, redactarea motivării şi comunicarea deciziei poate dura şi mai bine de un an.

E vorba de un spaţiu comercial care, potrivit unor documente ale Fiscului, i-au adus familiei Iohannis venituri din chirii de peste 226.000 de euro, în perioada 2001-2015. Imobilul a fost pierdut de familia prezidenţială în instanţă, în 2015. De atunci, spaţiul stă nefolosit, fără proprietar, din cauza unor litigii privind moştenirea.

În plus, ANAF susţine în răspunsul oficial pentru G4media.ro că trebuie să aştepte şi finalizarea procesului deschis în iunie acest an de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu prin care a solicitat Tribunalului Sibiu să constate nulitatea certificatului de moştenitor nr. 7 emis pe numele Rodicăi Baştea (prietena de familie din Florida a familiei Iohannis), chiar dacă acest document este subsecvent altui certificat de moştenitor, nr. 90/1999, anulat deja de justiţie. Potrivit practicii instanţelor, procesul ar putea dura ani, timp în care Statul Român nu îşi poate înscrie dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial din Sibiu, Bălcescu 29, şi nu poate cere recuperarea banilor din chirie încasaţi de familia Iohannis.

„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirie – n.r.) se poate face doar în considerarea calităţii de proprietar al Statului Român; doar după consfiinţirea acestei calităţi prin certificat de moştenitor şi înscrierea în cartea funicară se pot efectua demersurile legale în vederea recuperării sumelor”, a explicat ANAF în răspunsul pentru G4media.ro.

Citeşte aici răspunsul oficial al ANAF la solicitarea G4media.ro

Ce spune şeful ANAF Sibiu

Chiar dacă ANAF susţine în răspunsul oficial pentru G4media.ro că trebuie să aştepte comunicarea deciziei ÎCCJ şi finalizarea noului proces privind nulitatea certificatului de moştenitor nr. 7 emis pe numele Rodicăi Baştea, şeful AJFP Sibiu, Radu Dobre, susţine că nu e clar dacă trebuie să aştepte şi finalizarea procesului ca să demareze procedura de executare. “Vom decide paşii de urmat şi poziţia din acest dosar în momentul în care Înalta Curte ne va comunica oficial decizia din 24 septembrie 2024, în funcţie de ce scrie în motivare”, a declarat şeful AJFP Sibiu, Radu Dobre, pentru G4Media.ro.

Ce spun experţii consultaţi de G4media.ro

G4media.ro a consultat mai mulţi experţi – funcţionari ANAF şi magistraţi – în legătură cu paşii pe care Fiscul trebuie să îi parcurgă pentru a recupera imobilul şi chiria de la familia Iohannis:

1. ANAF trebuie să aştepte comunicarea deciziei motivate a ÎCCJ şi finalizarea procesului privind nulitatea certificatului de moştenitor nr. 7 emis pe numele Rodicăi Baştea. Pe 24 septembrie 2024, ÎCCJ a respins şi ultimul litigiu prin care prietena de familie a soţilor Iohannis, Rodica Baştea, a contestat faptul că averea formată din două imobile a soţilor Eliseu şi Maria Ghenea trebuie să intre în proprietatea Statului Român.
2. Abia după aceea (poate dura şi câţiva ani), ANAF poate să ceară notarului public din Avrig, Cornelia Popa, să repună pe rol succesiunea după soţii Eliseu şi Maria Ghenea şi să înscrie titlul de proprietate al Statului Român în cartea funciară a imobilului din Sibiu, Bălcescu 29.
3. După ce devine astfel proprietar cu acte în regulă, Statul Român, prin ANAF, trebuie să deschidă un nou proces, „pe drepturi necuvenite”, prin care să le ceară soţilor Iohannis banii din chiria imobilului, încasată necuvenit de aceştia, în locul Statului Român, în perioada 1999-2016. „Doar un judecător poate stabili dacă familia Iohannis trebuie să restituie vreo sumă, care este aceea şi dacă nu cumva creanţa civilă este prescrisă. Pentru că el a deţinut imobilul în baza unor acte care, deşi au fost declarate false mai târziu, la vremea respectivă au fost valide. Apoi, creanţa civilă poate fi recuperată doar pe ultimii 3 ani. Doar o instanţă poate stabili când se naşte această creanţă civilă în cazul de faţă, dacă este prescrisă sau nu„, au explicat experţi ANAF pentru G4media.ro.

Cât datorează Iohannis Statului Român

ANAF nu a răspuns întrebării G4media.ro care este suma ce trebuie recuperată de la familia preşedintelui. Însă potrivit unui document ANAF din 2018, familia Iohannis ar fi încasat necuvenit, în locul statului, venituri din chirii de 1,25 milioane de lei.

“În perioada 2001-2015, proprietar al imobilului situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, au fost Iohannis Georgeta (Carmen Iohannis – n.r.), Iohannis Klaus Werner şi Baştea Ioan (soţul defunct al Rodicăi Baştea – n.r.). După hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Braşov, proprietari devin defuncţii Ghenea Elisei şi Ghenea Maria (nevând moştenitori, averea lor – formată din două imobile – ar trebui să ajungă în proprietatea Statului Român – n.r.)

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din închirierea imobilului situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, în perioada 01.02.2001 – 12.11.2015 au fost următoarele:

• pentru Iohannis Klaus Werner – venit brut 667.030 lei – impozit 80.098 lei.
• pentru Iohannis Carmen Georgeta – venit brut 611.826 lei – impozit 73.062 lei”, se arată în docuemntul ANAF din 2018. Vezi aici.

Prin urmare, suma încasată din chiria spaţiului comercial din Sibiu, Bălcescu 29, de familia Iohannis în perioada 2001-2015, pe baza contractului de închiriere înregistrat la ANAF este de 1.278.856 de lei din care trebuie scăzut impozitul achitat. Rezultă suma de 1.125.696 lei, adică 226.000 de euro. La această sumă, trebuie adăugate de către ANAF dobânzi penalizatoare şi actualizarea cu rata inflaţiei, au explicat experţii consultaţi de G4media.ro.

Context. Pe 24 septembrie 2024, Înalta Curte a respins ultimul proces prin care prietena de familie a soţilor Iohannis, Rodica Baştea, a contestat faptul că averea formată din două imobile a soţilor defuncţi Eliseu şi Maria Ghenea trebuie să intre în proprietatea Statului Român.

Soţii Ghenea au deţinut două imobile în Sibiu, unul în strada Nicolae Bălcescu 29 şi al doilea în strada Gheorghe Magheru 35.  Rodica Baștea este văduva lui Ioan Baștea, cel care a pretins că a moștenit imobilele şi a reușit să pună mâna pe ele în baza unor acte considerate ulterior false.

În 1999, Ioan Baştea a vândut familiei Iohannis, cu 3.200 de dolari, jumătate din spaţiul comercial din Bălcescu 29. Imobilul (jumătate) a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 226.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani – a punctat riseproject.ro – președintele a cumpărat alte 3 case, ”căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, îi aduc venituri din chirii. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară.

În esenţă, povestea este următoarea: Nicolae Baştea, tatăl lui Ioan Baştea, a fost nepotul Mariei Ghenea (fostă Baştea), nu al lui Eliseu Ghenea. Femeia a decedat prima, în 1962, iar cota ei de moştenire a revenit soţului. Eliseu Ghenea a decedat în 1969 şi a fost moştenit de sora lui, Paraschiva Micu. Aceasta a decedat în 1975, fără urmaşi, astfel că toate bunurile ei ar fi trebuit să intre în proprietatea statului.

”Este foarte importantă ordinea deceselor”, a explicat un jurist pentru Centrul de Investigaţii Media.  ”Dacă ar fi decedat întâi bărbatul, Eliseu Ghenea, ar fi fost moștenit de soție, de Maria Ghenea. Apoi ea, în absența altor rude, ar fi fost moștenită doar de nepot, de Nicolae Baștea. Însă a decedat întâi femeia, ea a fost moștenită de bărbat, apoi, după decesul soțului, întreaga avere a fost moștenită de sora acestuia. Prin urmare, nepotul femeii nu ar fi putut revendica întreg imobilul, ci cel mult o optime. Este aici o discuție legată de cota pe care ar fi putut-o revendica nepotul după soţie”, a explicat juristul.

Actele în baza cărora Ioan Baştea a revendicat moştenirea în 1999 au fost considerate ulterior false pentru că el a prezentat documente de la primăria Porumbacu de Sus potrivit cărora era nepotul lui Eliseu Ghenea, nu al soţiei acestuia, Maria Ghenea (fostă Baştea).

Între timp însă, în 1964, casele au fost naţionalizate de statul comunist. După Revoluţie, Ioan Baştea a revendicat moştenirea, însă instanţele au decis că tatăl lui, Nicolae Baştea, trebuia să facă succesiunea imediat după moartea mătușii sale, Maria Ghenea (fostă Baştea), în 1962. Însă omul era deţinut politic în acel moment.

”Se poate prezuma în mod rezonabil că defunctul Baștea Nicolae nu și-a putut exercita dreptul de opțiune succesorală în perioada detenției, cu atât mai mult cu cât, potrivit susținerilor reclamantei (Rodica Baștea – n.r.), necontestate de celelalte părți, acesta a fost condamnat pe motive politice, iar în 1964, când a fost liberat, cele două imobile erau naționalizate în baza Decretului nr. 50/1952”, se arată în motivarea unei dintre instanţele care au judecat dosarul moştenirii familiei Ghenea, Curtea de Apel Alba.

Instanța a constatat însă că, după Revoluţie, Ioan, fiul lui Nicolae Baștea, nu a revendicat cota care îi revenea tatălui său din moştenire în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

”Moștenitorii sunt socotiți de drept acceptanții succesiunii de la data depunerii cererii (…) de restituire în natură, formulată în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii (112/1995 – n.r.). Reclamanta (Rodica Baștea – n.r.) nu a făcut dovada că autorul său, defunctul Baștea Ioan, ar fi formulat o astfel de cerere în calitate de moștenitor al lui Baștea Nicolae, succesor legal al defunctei Ghenea Maria. Ca urmare, nu sunt incidente prevederile art (…) din Legea nr. 112/1995 privind repunerea autorilor reclamantei în termenul de acceptare a succesiunii după defuncta Ghenea Maria”, au conchis judecătorii CA Alba.

În cele din urmă, după 30 de ani de procese, instanţele au decis că Statul Român moşteneşte cele două imobile întrucât soţii Ghenea nu au avut urmaşi, nepotul femeii, Nicolae Baştea, nu a revendicat cota din moştenire care îi revenea imediat după moartea mătuşii sale, iar fiul acestuia, Ioan Baştea, nu a cerut restituirea cotei din moştenire în 6 luni de la intrarea în vigoare a legii 112/1995. 

Imobilul din Gheorghe Magheru 35 a intrat deja în proprietatea Statului Român (care în decursul anilor a vândut apartamentele foştilor chiriaşi). Acum, urmează ca Statul Român, prin ANAF, să îşi înscrie titlul de proprietate şi în cartea funciară a imobilului din Bălcescu 29.

Citeşte mai multe aici despre moştenirea soţilor Eliseu şi Maria Ghenea, nepotul Ioan Baştea şi soţii Iohannis.