OFICIAL Decizia controversată a Înaltei Curți privind investigatorii sub acoperire aruncă în aer mai multe dosare DNA/ Inculpații care ar putea scăpa: fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, medicul Irinel Popescu, avocatul Ion Șoricică (surse)

Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 2 octombrie privind investigatorii sub acoperire ar putea afecta 17 dosare DNA aflate pe rolul instanțelor, potrivit unui răspuns oficial al DNA la o solicitare a G4Media.ro.

• Vezi aici răspunsul DNA pentru GMedia. 

Decizia ÎCCJ prevede obligativitatea procurorilor de a solicita instanțelor mandat de autorizare pentru introducerea în anchetă a unor investigatori sub acoperire, chiar dacă au obținut deja mandat de supraveghere tehnică (MST) de la judecător.

Ce dosare ar putea fi afectate

Aceasta înseamnă că în 17 dosare DNA aflate pe rolul instanțelor, procurorii nu au avut mandat special pentru investigatorii sub acoperire, deși aveau mandat pentru monitorizarea suspecților. Pe cale de consecință, probele (interceptările ambientale) obținute de către investigatorii sub acoperire ar putea fi înlăturate de instanțe.

Dosarul medicului Irinel Popescu

Spre exemplu, a doua zi după decizia ÎCCJ din 2 octombrie, Cristian Winzer, avocatul medicului și fostului președinte al CNAS, Irinel Popescu, a solicitat deja nelegalitatea probelor strânse de parchetul anticorupție prin intermediul investigatorului și colaboratorului sub acoperire.

• ”Toate probele obținute în aceste condiții (de obicei, pe durata unor luni întregi!) trebuie să fie (și cu siguranță vor fi!) confirmate a fi nule, fiind imposibil să mai fie folosite în procesul penal (mijloacele de probă trebuie excluse fizic din ansamblul material probator)”, a scris avocatul Winzer pe Facebook.

Medicul Irinel Popescu este judecat pentru luare de mită. Potrivit DNA, între 2007 și 2009, pe când era președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, ar fi primit 150.000 de euro de la reprezentanții a două firme de software ca să  încheie două acte adiționale la un contract dintre firmele respective și CNAS.

Dosarul Chesnoiu

Un alt dosar în care procurorii au folosit investigatori sub acoperire fără să aibă mandat special de la judecător în condițiile în care aveau deja mandat de supraveghere tehnică ar fi, potrivit surselor G4Media.ro, dosarul fostului ministru PSD al Agriculturii Adrian Chesnoiu din Guvernul PSD-PNL Ciucă.

Este unul dintre dosarele fanion al DNA din ultimii ani. În 2022, Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii după ce DNA i-a deschis dosar penal și a cerut ridicarea imunității sale. Este acuzat de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității și abuz în serviciu în legătură cu un concurs de angajare în minister.

Una dintre cele 4 persoane cărora fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu le-ar fi dat subiectele pentru concursul de angajare era ”pila” lui ”nea Petrică”, adică Petre Daea, cel care l-a înlocuit pe Chesnoiu la șefia ministerului după ce acesta și-a dat demisia.

Denunțătorul din dosar, membru în comisia de concurs pentru angajare, l-a înregistrat ambiental pe ministrul Adrian Chesnoiu în timp ce acesta îl presa să facă ceva să îl angajeze pe omului lui ”nea Petrică” şi alte 3 pile. Acesta l-a denunțat pe Chesnoiu în februarie 2022, imediat după ce ministrul i-a cerut să îi dea subiectele pentru consursurile de angajare a 4 oameni. Denunţătorul a primit statut de colaborator al DNA cu identitate reală și l-a înregistrat pe ministru.

Potrivit surselor G4Media.ro, procurorul de caz Lucian Rus nu ar mai fi solicitat mandat special pentru autorizarea investigatorului sub acoperire întrucât avea deja mandat de supraveghere tehnică (MST) de la instanță. Prin urmare, probe precum cele de mai jos ar putea să pice.

„Chiar la nea‘ Petrică vă găsirăți să…”, ”Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte (râde). Da, măcar, drecu, să i le rezov”, spunea fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu în interceptările ambientale.

Dosarul Șoricică

Un alt dosar în care procurorii DNA ar fi folosit investigatori sub acoperire fără mandat special întrucât aveau deja MST este dosarul avocatului Ion Șoricică, fost șef al Poliției Rutiere din anii 90`. Șoricică a devenit cunoscut după ce ar fi fost surprins dirijând minerii veniți în Capitală. Este acuzat că i-ar fi promis unui șofer prins băut la volan că îl scapă de dosarul penal dacă dă o șpagă de 3000 de euro.

Decizia ÎCCJ, controversată, dar obligatorie

DNA precizează în răspunsul către G4Media.ro că decizia ÎCCJ este obligatorie:

• ”Potrivit dispozițiilor art. 476 din Codul de Procedură Penală, dezlegarea dată chestiunilor de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial. În urma examinării considerentelor acestei decizii, Direcția Națională Anticorupție va lua măsurile corespunzătoare, ținând cont de stadiul procesual al fiecărui dosar”, arată DNA.

Totuși, decizia este una controversată. Spre exemplu, potrivit unui document obținut de G4Media.ro, atât formatorii Institutul Național al Magistraturii, cât și procurorii șefi – reuniți la o întâlnire la INM în aprilie acest an ca să discute chestiunile de practică neunitară – au ajuns la concluzia că nu este nevoie de dublarea mandatelor, adică nu este nevoie ca procurorii să ceară mandat special pentru autorizarea investigatorilor sub acoperire în condițiile în care au obținut deja mandat de supraveghere tehnică.

Mai mult, în document se arată că unele instanțe printre care Tribunalul București, cea mai mare instanță din țară, și unele Curți de Apel, precum cea din Craiova, consideră că nu e nevoie de dublarea mandatelor. Cu toate acestea, opinia acestor instanțe a fost una minoritară.

Cele mai multe instanțe, în frunte cu Curtea de Apel București (condusă până de curând de Lia Savonea), au transmis că e nevoie de mandat special pentru autorizarea investigatorului sub acoperire, deși există deja un MST, întrucât folosirea investigatorilor sub acoperire este o măsură mult mai intruzivă și este nevoie de control judecătoresc suplimentar pentru protejarea drepturilor și libertăților individuale.

E de precizat și că – deși DNA a indentificat 17 dosare aflate pe rolul instanțelor în care procurorii nu au solicitat un mandat suplimentar pentru autorizarea investigatorilor sub acoperire în condițiile în care aveau deja mandat de supraveghere tehnică – totuși în cele mai multe dosare, procurorii au cerut și au avut mandate suplimentare și pentru investigatorii sub acoperire.

Spre exemplu, în dosarul Buzatu, procurorii au folosit 2 investigatori sub acoperire și au avut mandat special pentru ei.

Chestiunea de practică neunitară privind obligativitatea obținerii de către procuror a unui mandat suplimentar pentru investigatorii sub acoperire, deși avea deja un mandat de supraveghere tehnică, a fost tranșată de ÎCCJ, pe 2 octombrie acest an, în sesnul că este nevoie de dublarea mandatelor.

Vezi mai jos fragmentele relevante din documentul INM de la întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului General, DNA, DIICOT și al parchetelor de pe lângă curţile de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal şi procesual penal.