Oficiali iranieni de vârf l-au sfătuit pe Khamenei să permită discuțiile cu SUA pe tema nucleară sau să riște căderea regimului (New York Times)

Într-o intervenție rară, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost îndemnat de oficialii săi de top să permită negocierile cu Statele Unite privind programul nuclear al regimului sau să riște căderea Republicii Islamice, a relatat vineri The New York Times, citat de The Times of Israel.

SUA și Iranul urmează să se întâlnească sâmbătă în Oman pentru discuții privind programul nuclear necinstit al Teheranului.

Potrivit The New York Times, care citează doi înalți oficiali iranieni familiarizați cu detaliile, Khamenei a organizat luna trecută o reuniune la care au participat șefii sistemului judiciar și ai parlamentului. Acești oficiali, în ceea ce sursele au descris ca fiind un efort neobișnuit și coordonat, au făcut presiuni asupra lui Khamenei pentru a accepta discuții cu Washingtonul, chiar și directe.

Aceștia i-au spus lui Khamenei că amenințarea unei acțiuni militare din partea SUA și a Israelului împotriva siturilor sale nucleare era serioasă.

„Dacă Iranul refuză discuțiile sau dacă negocierile eșuează, i-au spus oficialii dlui Khamenei, loviturile militare asupra celor două situri nucleare principale ale Iranului, Natanz și Fordow, ar fi inevitabile”, au declarat sursele, după cum a relatat New York Times.

Țara, aflată deja în dificultate economică, ar fi forțată să răspundă, dar apoi ar fi probabil scufundată și în tulburări interne dacă ar intra în război, au spus sursele.

Combinația acestor evenimente ar reprezenta o amenințare existențială la adresa Republicii Islamice, i-ar fi spus oficialii lui Khamenei.

Sursele au declarat că Mohammad Bagher Ghalibaf, un fost șef al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice și actual președinte conservator al Parlamentului, i-a spus lui Khamenei că un război combinat cu o implozie economică internă ar putea scăpa rapid de sub control.

Aceștia l-au citat, de asemenea, pe președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care i-ar fi spus lui Khamenei că gestionarea țării prin crizele sale actuale nu este sustenabilă. Raportul indică întreruperile de curent care amenință să închidă fabrici și lipsa apei în orașul central Yazd, unde școlile și birourile guvernamentale au fost închise în această săptămână.

Iranul a respins anterior negocierile, dar a cedat de atunci pe fondul amenințărilor președintelui SUA Donald Trump.

Hossein Mousavian, un fost diplomat care a făcut parte din echipa de negociere nucleară a Iranului cu privire la acordul din 2015 și care este acum cercetător invitat la Universitatea Princeton, a declarat pentru The New York Times că schimbarea a ilustrat faptul că menținerea regimului a fost principala prioritate a lui Khamenei.

„Răsturnarea de situație a lui Khamenei demonstrează principiul său de bază de lungă durată conform căruia ‘păstrarea regimului este cea mai necesară dintre necesități’ ”, a declarat Mousavian.

Deși Khamenei a cedat și a fost de acord cu discuțiile, el a impus, de asemenea, propriile sale condiții, se arată în raport.

Citând trei oficiali iranieni, NYT a declarat că Khamenei a fost de acord să discute monitorizarea strictă a programului nuclear și o reducere semnificativă a îmbogățirii uraniului. Cu toate acestea, el a declarat că programul de rachete al Iranului este tabu, considerându-l ca făcând parte din apărarea Iranului. Sursele au declarat că acest lucru a fost „un factor de rupere a înțelegerii”.

Cu toate acestea, relatarea spune de asemenea, că Iranul a fost „deschis să discute despre politicile sale regionale” și despre sprijinul pentru teroriștii protejați de Teheran, precum Hamas, Hezbollah și Houthis din Yemen.

Hamas și Hezbollah au fost grav slăbite de Israel în conflictele de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, iar SUA desfășoară în prezent lovituri masive asupra Houthi.

SUA au promis că nu vor permite Iranului să obțină o armă nucleară, iar Trump a amenințat în repetate rânduri cu „bombardamente” și cu „o zi foarte proastă pentru Iran” dacă nu se ajunge la un acord pentru a preveni acest lucru.

Iranul, care a promis să distrugă Israelul, neagă că dorește să obțină o armă nucleară, dar și-a intensificat îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60 %, care nu are nicio aplicație în afara armelor nucleare, și a împiedicat inspectorii internaționali să îi verifice instalațiile nucleare.

Oficialii iranieni au declarat vineri că Republica Islamică oferă discuțiilor „o șansă reală” și că, dacă nu vor exista alte „amenințări și intimidări din partea americană, există o bună posibilitate de a ajunge la un acord”.

Discuțiile de sâmbătă vor fi conduse de ministrul de externe Abbas Araghchi și de trimisul special american Steve Witkoff, cu ministrul de externe omanez Badr al-Busaidi ca intermediar, potrivit presei de stat iraniene.

Trump a caracterizat discuțiile ca fiind „directe”, în timp ce oficialii iranieni au insistat că acestea vor fi „indirecte”.

Consilierul lui Khamenei, Ali Shamkhani, a declarat vineri într-o postare pe X că Araghchi se îndreaptă spre Oman „cu autoritate deplină pentru negocieri indirecte cu America”.

„Teheranul caută o înțelegere reală, justă – departe de spectacolul mediatic și de retorică. Propunerile-cheie sunt pregătite. Dacă Washingtonul își arată determinarea pentru un acord, calea spre acord va fi clară”, a scris el, într-un mesaj postat separat în farsi, engleză, arabă, rusă și ebraică.

Ministerul iranian de Externe a declarat vineri că SUA ar trebui să aprecieze decizia Republicii Islamice de a se angaja în discuții, în ciuda a ceea ce a numit „agitația confruntațională predominantă” a Washingtonului.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Esmaeil Baqaei, a declarat că Iranul „oferă diplomației o șansă reală cu bună credință și vigilență deplină”, adăugând: „America ar trebui să aprecieze această decizie, care a fost luată în ciuda retoricii sale ostile”.

În perioada premergătoare discuțiilor, Trump și-a reiterat avertismentul că o acțiune militară este „absolut” posibilă dacă discuțiile eșuează.

În timpul primului său mandat, Trump s-a retras dintr-un acord încheiat în 2015 între Iran și șase puteri mondiale – SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie și Germania – și a impus, de asemenea, sancțiuni severe. Iranul a răspuns prin renunțarea la unele dintre angajamentele sale față de acest acord, cunoscut sub numele de Planul comun cuprinzător de acțiune.

Presa conservator-radicală din Iran și-a exprimat scepticismul cu privire la discuții.

De exemplu, ziarul Kayhan a publicat editoriale în care avertiza că noile sancțiuni impuse săptămâna aceasta arată că Statele Unite sunt „un dușman al Iranului și al poporului său” și a respins negocierile pentru ridicarea sancțiunilor drept o „strategie eșuată”.

Presa reformistă a adoptat un ton mai optimist, subliniind potențialele oportunități economice și de investiții pe care le-ar putea crea negocierile.

Witkoff, care este așteptat să conducă efortul american de negociere, a vizitat vineri Rusia pentru discuții privind Ucraina cu președintele Vladimir Putin, un aliat al Iranului.

Consultări la nivel de experți între Rusia, China și Iran pe probleme nucleare au avut loc marți la Moscova, potrivit Ministerului de Externe al Federației Ruse.

Iranul a discutat în ultimele luni și cu cei trei semnatari europeni ai acordului nuclear din 2015, și anume Franța, Germania și Marea Britanie.

Vineri, Germania a îndemnat cele două părți să ajungă la o „soluție diplomatică”, adăugând că este o „evoluție pozitivă faptul că există un canal de dialog între Iran și Statele Unite”.