Oficialii ucraineni, acuzați că au folosit războiul ca pretext pentru a ascunde averi ilicite / Principalul instrument anticorupție, sistemul de declarare a averilor, a fost eliminat odată cu declanșarea invaziei ruse

În timp ce soldații ucraineni își apără patria pe linia frontului, oficiali de la Kiev sunt acuzați că folosesc războiul ca pretext pentru a-și ascunde averile, relatează Kyiv Independent.

Aceștia pot face acest lucru deoarece unul dintre principalele instrumente anticorupție ale Ucrainei, sistemul de declarare a averilor, a fost efectiv eliminat.

După ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, autoritățile ucrainene au adoptat o lege care permite oficialilor să nu depună declarații electronice de avere și au închis accesul public la toate declarațiile anterioare. Oficialii vor trebui să reia depunerea declarațiilor de avere doar în termen de trei luni de la sfârșitul războiului – care nu va veni în viitorul apropiat.

Prin urmare, este mult mai dificil și, uneori, imposibil să se identifice corupția. În plus, fără declarații de avere este, de asemenea, imposibil să se efectueze verificări adecvate ale antecedentelor candidaților pentru posturile de stat, spun activiștii anticorupție.

Începând din septembrie 2022, autoritățile ucrainene au promis să restabilească sistemul de declarare a averilor. Problema este crucială pentru discuțiile Ucrainei privind aderarea la Uniunea Europeană și împrumutul de bani de la Fondul Monetar Internațional.

Cu toate acestea, nu s-a înregistrat niciun progres de mai multe luni, iar președintele Volodimir Zelenski și parlamentul, dominat de partidul său, nu se grăbesc să relanseze sistemul.

„Afectează în mod negativ eforturile anticorupție și nu există niciun control asupra stilului de viață al oficialilor”, a declarat Olena Shcherban, director executiv adjunct al Centrului de acțiune anticorupție, pentru Kyiv Independent. „Absența declarațiilor de avere este un teren fertil pentru corupție”.

Câțiva dintre aliații lui Zelenski au susținut public restabilirea declarațiilor. Președintele însuși nu a susținut-o în mod explicit.

Sistemul electronic de declarare a averilor din Ucraina a fost creat după revoluția pro-occidentală EuroMaidan din 2014. Spre deosebire de declarațiile anterioare pe suport de hârtie, noul sistem a crescut dramatic transparența activelor oficialilor de stat și a facilitat pedepsirea acestora pentru încălcări.

Lansarea sistemului a fost o cerință pentru obținerea de călătorii fără viză cu Uniunea Europeană în 2016.

Pentru a gestiona sistemul de declarare a averilor, Ucraina a creat în 2015-2016 Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP, cunoscută în Ucraina sub abrevierea NAZK). Agenția și declarațiile de avere au o lungă istorie de sabotaj.

Prima conducere a NACP, condusă de Natalia Korchak, s-a confruntat cu numeroase acuzații de sabotare a sistemului, pe care le-a negat.

Inițial, aceasta a fost acuzată că a blocat lansarea sistemului de declarare a averilor timp de mai multe luni.

Situația a devenit și mai gravă. În 2017, la un an de la lansare, Hanna Solomatina, un înalt oficial al NACP, a acuzat public conducerea agenției de corupție, de primirea de ordine de la administrația prezidențială și de persecutarea adversarilor politici ai președintelui de atunci, Petro Poroșenko. Afirmațiile sale au fost susținute de alți foști angajați ai NACP.

Societatea civilă și Occidentul au solicitat relansarea agenției și înlocuirea conducerii acesteia, însă administrația Poroșenko a refuzat să facă acest lucru.

După ce Zelenski a fost ales în 2019, un nou șef, Oleksandr Novikov, a fost numit în 2020, cu participarea unor experți străini.

Dar apoi a urmat un nou val de sabotaj – de data aceasta, extern.

În 2020, Curtea Constituțională a distrus efectiv sistemul ucrainean de declarare a activelor prin privarea NAPC de majoritatea competențelor sale. Curtea a decis că aceste competențe erau neconstituționale și a anulat, de asemenea, sancțiunile pentru minciuna în declarațiile de avere ale oficialilor.

În 2021, parlamentul a adoptat un proiect de lege care restabilește sistemul, dar, în același timp, a permis funcționarilor de stat să nu-și dezvăluie rudele în declarațiile de avere, transformându-le efectiv într-un instrument inutil.

Zelenski s-a opus veto proiectului de lege și, în cele din urmă, atât sistemul de declarații de avere, cât și cerința de a dezvălui proprietățile rudelor au fost restabilite.

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a oferit un pretext convenabil pentru a nu dezvălui averea oficialilor.

Activiștii spun că o suspendare temporară a sistemului de declarare a averilor ar fi putut fi justificată la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.

Era în joc însăși supraviețuirea Ucrainei, cu trupe rusești la periferia Kievului. În acel moment, ar fi putut fi fizic imposibil să funcționeze sistemul de declarare a activelor sau să se depună declarații.

Cu toate acestea, activiștii spun că această justificare a devenit invalidă după ce trupele rusești s-au retras din regiunea Kiev și din regiunile învecinate în aprilie 2022.

„La începutul invaziei, nimeni nu știa dacă Kievul va cădea sau nu”, a declarat Kateryna Butko, șefa organizației de supraveghere anticorupție AutoMaidan, pentru Kyiv Independent. „Dar, după dezocuparea regiunii Kiev, nu există motive care să împiedice în mod obiectiv relansarea sistemului de declarare a bunurilor.”

La începutul invaziei, oficialii ar fi putut fi mai preocupați de supraviețuire decât de activități corupte, a susținut ea.

„Cu cât trupele rusești se îndepărtau mai mult de Kiev, cu atât oficialii ucraineni au devenit din nou interesați să fure bani”, a adăugat Butko.

Olha Stefanyshyna, viceprim-ministru ucrainean pentru integrare europeană, a fost de acord că situația s-a schimbat de la începutul invaziei.

„Când a început războiul la scară largă, nu exista acces la registrele de stat”, a declarat ea pentru Kyiv Independent. „Acum, situația s-a schimbat. Războiul continuă, dar există acces deplin la toate datele și există posibilitatea de a depune declarații. De aceea se va lua această decizie (privind restabilirea sistemului de declarații)”.

Autoritățile ucrainene au folosit justificarea că Rusia ar putea folosi cumva informațiile din declarațiile de avere, ceea ce ar pune oficialii în pericol.

Dar Butko și Șcerban nu cred acest argument.

Ei au spus că nu există adrese specifice în partea disponibilă publicului din registrul declarațiilor de avere, iar informațiile fără adrese nu ar fi utile pentru Rusia.

Șcherban și Butko au mai susținut că agențiile de informații rusești ar putea probabil să afle ceea ce doresc fără registrul declarațiilor de avere, iar o mulțime de baze de date ucrainene au fost deja divulgate către Rusia.

Pe fondul presiunii publice, un proiect de lege privind restaurarea sistemului ucrainean de declarare a activelor a fost înaintat în septembrie către Verkhovna Rada, parlamentul ucrainean.

În ianuarie, pe site-ul președintelui a fost înregistrată, de asemenea, o petiție pentru a cere restabilirea declarațiilor de avere. Luna următoare, petiția a strâns cele 25.000 de semnături necesare pentru ca președintele să reacționeze la ea.

În răspunsul său la petiție, Zelenski nu a spus în mod explicit dacă susține propunerea, dar a afirmat că este prerogativa parlamentului să adopte proiecte de lege.

Cu toate acestea, David Arakhamia, sponsorul proiectului de lege pentru restabilirea declarațiilor de avere și șeful fracțiunii partidului „Servitorul Poporului” al lui Zelenski din parlament, a susținut în februarie că Zelenski a susținut petiția.

De asemenea, el a declarat că a fost înființat un grup de lucru pentru a accelera adoptarea proiectului de lege.

„Țara noastră duce un război dur pentru viitorul său în lumea civilizată. Prin urmare, chiar și în timpul luptelor acerbe și al atacurilor cu rachete, oficialii și parlamentarii trebuie să respecte principiile onestității și transparenței”, a scris el.

Arakhamia a declarat în luna mai că se așteaptă ca parlamentul să adopte proiectul de lege privind declarația de avere în prima lectură până la sfârșitul lunii iunie și în a doua lectură până la sfârșitul lunii septembrie.

De atunci, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește proiectul de lege privind declarația de avere.

„Proiectul de lege a fost prezentat în septembrie, dar nu există voință politică pentru a-l trece”, a declarat Șcherban. „Parlamentarii îl blochează. Ei nu vor să rezolve această problemă”.

Ea a susținut că legislatorii trag de timp în privința proiectului de lege pentru că nu vor să fie încarcerați.

Arakhamia și Anastasia Radina, șefa comisiei anticorupție a parlamentului, nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Comisia anticorupție trebuia să examineze proiectul de lege pe 26 iulie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De la începutul invaziei la scară largă, audierile parlamentului sunt închise presei și nu sunt difuzate la televizor sau online, așa cum se întâmpla înainte.

Ruslan Ștefanașciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut pe 26 iulie deputaților să susțină proiectul de lege privind restabilirea declarațiilor de avere.

„Poziția mea este clară și de înțeles: trebuie restabilită cât mai curând posibil”, a declarat el.

Cu toate acestea, chiar dacă sistemul de declarații de avere este relansat, nu este clar dacă autoritățile vor restabili accesul public la sistem.

Activiștii anticorupție consideră că restabilirea accesului public este necesară, deoarece ar face sistemul mai eficient. Deși se presupune că agențiile guvernamentale, inclusiv NACP, ar trebui să verifice declarațiile de avere, se așteaptă ca acestea să facă acest lucru mai bine dacă există o presiune publică.

NACP a mai fost acuzată că nu a reușit să verifice eficient declarațiile. În 2017, Hanna Solomatina, un denunțător de la NACP, a declarat că agenția a reușit să verifice doar 91 din cele 1,5 milioane de declarații de avere depuse într-un an.

„Va fi o problemă dacă nu va exista acces public”, a spus Șcherban.

Din cauza legii marțiale, este posibil ca autoritățile să fie nevoite să restricționeze informațiile despre persoanele care se află în teritoriile ocupate sau în teritoriile adiacente liniei frontului, a mai spus ea. Dar, în alte cazuri, accesul public ar trebui să fie restabilit, a adăugat Shcherban.

Yaroslav Zheleznyak, un deputat din partea partidului Holos, a declarat la 27 iulie că cea mai recentă versiune a proiectului de lege privind declarația de avere prevede restabilirea accesului public la declarații, cu anumite excepții. În mod specific, numele membrilor de familie ai oficialilor, precum și locurile de reședință ale oficialilor, datele de naștere, locațiile activelor și numerele de cont bancar nu vor fi dezvăluite în timpul legii marțiale, a spus el.

Șcherban a mai spus că parlamentarii ar putea, de asemenea, să slăbească prevederile legii privind declararea averii.

Ea speră însă că presiunea occidentală va ajuta la restabilirea cu succes a sistemului de declarare a activelor.

În februarie, ambasadorii G7 au făcut apel la Ucraina să restabilească rapid sistemul.

Un memorandum semnat de Ucraina și Fondul Monetar Internațional prevede restabilirea sistemului de declarare a activelor. Problema este, de asemenea, discutată în cadrul negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Dar oficialii trag de timp pentru că se tem ca societatea să nu le vadă averea ascunsă înainte de următoarele alegeri, a declarat Șcherban.

„Scopul lor principal este de a împiedica societatea să le vadă declarațiile”, a adăugat ea.