OMS avertizează asupra unei „epidemii” de obezitate în Europa: 1 din patru adulți este obez

O „epidemie” de obezitate, responsabilă de peste 1,2 milioane de decese pe an, face ravagii în Europa, a declarat marți Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit unui raport citat de agenția AFP, preluată de boursorama.com.

„Ratele supraponderalității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga regiune și continuă să crească”, a declarat într-un comunicat filiala europeană a organizației care numără 53 de țări.

În Europa, aproape un sfert dintre adulți sunt acum obezi, ceea ce face ca prevalența obezității să fie mai mare decât în orice altă regiune a lumii, cu excepția Americii, potrivit OMS.

Nicio țară din regiune nu poate pretinde în prezent că a oprit această evoluție, iar amploarea problemei a fost evidențiată în timpul pandemiei Covid-19, când excesul de greutate a reprezentat un factor de risc.

„Creșterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile cardiovasculare”, a declarat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

Potrivit studiului, se estimează că excesul de greutate provoacă peste 1,2 milioane de decese pe an, reprezentând peste 13% din decesele din regiune.

Conform OMS, obezitatea provoacă cel puțin 13 tipuri diferite de cancer și este probabil să fie direct responsabilă pentru cel puțin 200.000 de cazuri noi de cancer pe an.

„Se așteaptă ca această cifră să crească și mai mult în următorii ani”, a avertizat organizația.

Cele mai recente date complete disponibile, din 2016, arată că 59% dintre adulți și aproape unul din trei copii (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt supraponderali pe Bătrânul Continent.

În 1975, doar 40% dintre adulții europeni erau supraponderali.

Prevalența obezității în rândul adulților a crescut cu 138% de atunci, cu o creștere de 21% între 2006 și 2016.

În același timp, restricțiile din perioada pandemiei de Covid „au dus la o expunere crescută la anumiți factori de risc care influențează probabilitatea ca o persoană să fie obeză sau supraponderală”, a spus Kluge.

Potrivit OMS, pandemia provoacă schimbări negative în ceea ce privește obiceiurile alimentare și sportive, ale căror efecte de durată trebuie să fie inversate.

„Intervențiile politice care vizează factorii determinanți de mediu și comerciali ai unei alimentații deficitare (…) sunt probabil cele mai eficiente pentru a inversa epidemia”, se arată în raport.

Alte intervenții includ taxarea băuturilor zaharoase, subvenționarea alimentelor sănătoase, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase către copii și promovarea eforturilor de încurajare a activității fizice pe tot parcursul vieții.