OMS avertizează că urgenţa climatică este, „în esenţă, o criză sanitară”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat vineri, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), că urgenţa climatică reprezintă, „în mod fundamental, o criză sanitară”, care nu mai este „o situaţie ipotetică din viitor, (ci) este aici şi acum”, deplângând totodată faptul că „nu se face suficient” în condiţiile în care „este nevoie de acţiune”, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Într-un discurs susţinut în ultima zi de audieri în faţa CIJ, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că abordarea schimbărilor climatice reprezintă „o chestiune de echitate” şi a subliniat că situaţia este „gravă” şi că „lumea trebuie să acţioneze”, deoarece „în acest moment, nu se face suficient” pentru „a se lua măsuri de atenuare şi de adaptare în vederea protejării şi asigurării sănătăţii” populaţiei lumii.

„Deşi criza climatică are multiple faţete, din punctul de vedere al OMS, aceasta este, în esenţă, o criză sanitară. Este una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate cu care se confruntă omenirea în prezent”, a declarat directorul OMS în faţa judecătorilor CIJ, care urmează să emită un aviz consultativ privind responsabilitatea statelor în faţa schimbărilor climatice.

Adhanom Ghebreyesus a explicat că efectele schimbărilor climatice „fac ravagii asupra oamenilor şi asupra sănătăţii lor, perturbând societăţile, economiile şi dezvoltarea” şi a avertizat că „în lipsa unor acţiuni imediate, prevalenţa crescută a bolilor asociate climei, distrugerea infrastructurii sanitare şi creşterea poverii sociale ar putea copleşi sistemele sanitare deja supraîncărcate” din întreaga lume.

OMS, a spus el, a adunat dovezi privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii timp de peste 25 de ani.

Printre alte consecinţe, el a enumerat creşterea potenţială a transmiterii unor boli precum malaria, febra dengue şi holera odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, reducând accesul la apă potabilă sigură şi contribuind la răspândirea vectorilor purtători de boli, precum ţânţarii.

Fenomenele meteorologice extreme, „din ce în ce mai frecvente şi mai severe”, provoacă morţi şi răniţi, în timp ce tot mai multe „mega-incendii distrug case, uragane mortale lovesc insule şi state costiere, iar inundaţiile ucid mii de oameni şi conduc la strămutarea a milioane de persoane”, a precizat directorul OMS.

„În prezent, aproximativ 9,2 milioane de copii se confruntă cu lipsa apei. Este aproape sigur că această situaţie se va înrăutăţi pe măsură ce schimbările climatice sporesc severitatea şi frecvenţa secetelor, poluarea surselor de apă şi salinitatea apei în zonele de coastă”, a spus el, menţionând că fenomenele meteorologice extreme perturbă, de asemenea, agricultura şi alte resurse alimentare, sporind insecuritatea alimentară şi malnutriţia.

Deplasările vor fi „masive”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Aproximativ 154 de milioane de persoane trăiesc în prezent la mai puţin de un metru deasupra nivelului mării.

La solicitarea Adunării Generale a ONU, judecătorii CIJ trebuie să identifice obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional de a proteja alte ţări şi generaţiile viitoare de efectele catastrofale ale „emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seră”.

În pregătirea avizului său consultativ, CIJ a ascultat argumente din partea a peste 100 de ţări şi organizaţii internaţionale începând de la 2 decembrie. O decizie este aşteptată în cursul anului viitor.