Omul de afaceri Nelu Iordache, condamnat definitiv la 11 ani și 9 luni de închisoare în dosarul autostrăzii Nădlac – Arad / Curtea de Apel a dublat pedeapsa pronunțată în primă instanță

Curtea de Apel București l-a condamnat, miercuri, pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de închisoare în dosarul autostrăzii Nădlac – Arad. Decizia este definitivă.

În primă instanță, Tribunalul București l-a condamnat la 6 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracțiuni, printre care și fraude cu fonduri europene, în calitate de administrator al societății SC ROMSTRADE SRL. Acesta a fost acuzat că a schimbat destinația sumei de 31.519.960 lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

• Citește și Omul de afaceri Nelu Iordache, condamnat la 12 ani şi 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală de aproape 2 milioane de euro / Decizia nu e definitivă

Context:

Dosarul a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție la Tribunalul București în aprilie 2013, după o anchetă care a durat la Parchet mai puțin de jumătate de an.  În fond, procesul a bifat 91 de termene, de-a lungul a patru ani, iar la al 92-lea termen a venit prima sentință, prin care Nelu Iordache a fost condamnat la 6 ani și 3 luni de închisoare cu executare. Apoi motivarea deciziei a mai durat încă 2 ani.

Principalele argumente pentru condamnarea lui Nelu Iordache, în primă instanță:

• ”Instanța de judecată apreciază că există suficiente mijloace de probă pentru a reține ca dovedită această infracțiune constând în aceea că inculpatul Iordache Nelu, în calitate de administrator al Romstrade, societate ce a încheiat cu CNADNR SA contractul pentru lotul 1 „Proiectare și execuție autostrada Nădlac – Arad și drum de legătură, Lugoj 1: km 0 + 000 – km 22 + 218”, lucrare pentru care 85% din valoare reprezintă contribuția Uniunii Europene din fondul de coeziune, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 RON din avansul în sumă de 71.230.464,01 RON încasat în vederea mobilizării, proiectării și execuției lucrărilor prin efectuarea mai multor cheltuieli, astfel cum acestea sunt descrise pe larg în rechizitoriu. Simpla lecturare a acestora dovedește faptul că ele nu aveau legătură cu lucrările care trebuiau efectuate la autostrada Nădlac – Arad.”
• ”Infracțiunea prevăzută de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 constituie de fapt o variantă specială a infracțiunii de deturnare de fonduri, diferențiindu-se de aceasta în ceea ce privește proveniența fondurilor obținute din bugetele Comunităților Europene. Acest tip de fapte afectează bugetul general sau bugetele administrate de Uniunea Europeană sau în numele acesteia.”
• ”Inculpatul a explicat că aceste cheltuieli reprezentau, în parte, plata unor datorii restante către furnizorii de materii prime [beton, asfalt, criblură, benzină, motorină și altele asemenea] aferente unor alte șantiere, dar pe care trebuia să le achite pentru că altfel furnizorii nu ar fi fost dispuși să furnizeze materialele la noul șantier; în parte plata salariilor restante lucrătorilor care trebuiau aduși la noul șantier; contravaloarea transportului acestor lucrători și a unor utilaje de la diverse alte puncte de la noul loc [adică mobilizarea mijloacelor tehnice și umane de care avea nevoie]; plata unor servicii de consultanță către alte firme, către cabinete de avocatură etc. În esență, în opinia inculpatului, orice cheltuială, indiferent de natura ei și în beneficiul cui a fost efectuată ar avea o legătură, fie directă, fie indirectă, cu șantierul Nădlac – Arad.”
• „Prin comiterea acestei infracțiuni, în varianta tip, se creează o stare de pericol pentru fondurile bănești și resursele materiale bugetele administrate de Uniunea Europeană sau în numele acesteia.”
• ”Ideea din spatele proiectelor cu finanțare din fonduri europene presupune premisa că aceste fonduri să fie folosite nu tale e quale potrivit cum crede de cuviință fiecare, ci doar potrivit scopului pentru care ele sunt acordate, în anumite domenii considerate de interes pentru Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea infrastructurii, economiei, și în general pentru efectuarea de investiții bine țintite în interiorul statelor membre. De aceea și procedura de selecție este una riguroasă și nu orice aplicant de fonduri europene este și eligibil. Corelativ, verificarea cheltuirii acestor fonduri este tot riguroasă, Uniunea Europeană urmărind dacă sumele pe care le-a acordat sunt sau nu sunt folosite în mod adecvat.”

”E nefiresc ca un proces să dureze 7 ani! Mai ales că nu are o complexitate deosebită! Se încalcă articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind durata echitabilă a procesului- pentru ca pedeapsa să își atingă scopul trebuie să fie cât mai aproape în timp de momentul săvârșirii infracțiunii! Tocmai de aceea s-au prevăzut termene de prescripție a răspunderii penale, să nu dureze un proces la nesfârșit, iar societatea să uite la final de ce a fost condamnat inculpatul! Uită și inculpatul ce a făcut!” a explicat pentru G4Media.ro, sub anonimat, un judecător.

Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, există o ”armă” cu ajutorul căreia se poate lupta împotriva duratei prea mari a unui proces. Articolul 488 din Codul de Procedură Penală prevede că, ”dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii”. Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.

Acuzațiile procurorilor

Procurorii DNA au arătat, în rechizitoriu, că Nelu Ioardache a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA de firma administrată de acesta pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finanțată în proporție de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, care a încheiat contractul cu CNADNR SA.

Potrivit procurorilor, suma de 31.519.960 lei încasată de la CNADNR S.A. a fost utilizată în realitate pentru achitarea unor datorii restante ale societății ROMSTRADE SRL, pentru a susține societățile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla în mod direct sau prin persoane interpuse, precum și în scop personal, după retragerea unor sume în numerar. Concret, banii destinați construcției primului tronson de autostradă au fost folosiți în alte scopuri, conform procurorilor.

Consecința directă a schimbării de către SC ROMSTRADE SRL a destinației fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac – Arad o constituie nerealizarea proiectului și suspendarea plăților de către Comisia Europeană, a mai acuzat DNA.