Omul lui Darius Vâlcov de la Comisia de Prognoză va avea drept discreționar de decizie pe granturi de 10 miliarde de euro în următorii 20 de ani. Țintă – primarii și șefii de universități

Un ordin semnat de ministrul Finanțelor și președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP) îi dă lui Ion Ghizdeanu, șeful Comisiei, putere discreționară de decizie asupra alocării granturilor de 10 miliarde de euro de la nou constituitul Fond de Dezvoltare și Investiții către autorități către autoritățile locale și universități.

Ordinul, publicat marți seară în Monitorul Oficial, prevede că ”în baza condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență, precum și de prezentele norme metodologice și a analizei proprii de specialitate, CNSP întocmește lista de proiecte propuse spre finanțare, listă care se aprobă prin ordin al președintelui CNSP”.

Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, este în funcție din 2000 (în mandatul de premier al lui Adrian Năstase) și s-a remarcat prin obediența totală față de decidenții politici ai momentului. Acum, Ghizdeanu îi este subordonat total lui Darius Vâlcov, potrivit informațiilor G4Media.ro.

Ordinul publicat marți, 16 aprilie, stabilește normele metodologice pentru aplicarea prevederilor legate de funcționarea Fondului de Dezvoltare și Investiții, fond înființat prin faimoasa OUG 114/2018 (ordonanța lăcomiei).

Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI) dublează practic Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), diferența fiind că PNDL acordă finanțare nerambursabilă din fondurile bugetare, în timp ce FDI acordă granturi rambursabile în 20 de ani. O asemănare între cele două instrumente este că ambele ocolesc finanțarea din fonduri europene nerambursabile, în condițiile în care România are probleme majore de absorbție tocmai din cauza proiectelor finanțabile.

OUG 114 prevede că Fondul de Dezvoltare și Investiții se utilizează pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente, ale unitățiilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și universităților, în domenii prioritare precum sănătatea, mica infrastructură, educația și cercetarea.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond, iar sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului. Valoarea totală a împrumuturilor acordate Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pe un interval de 20 ani este de 10 miliarde de euro.

Practic, granturile vor putea fi direcționate și prioritizate discreționar de Ion Ghizdeanu către solicitanți. În acest sens, ordinul publicat marți prevede că ”încadrarea în domeniile prioritare se stabilește de către CNSP prin ordin al președintelui acesteia”.

Marile categorii de lucrări finanțate prin granturi acordate de Fondul de Dezvoltare și Investiții:

• construire, reparații spitale
• construire, reparații școli, grădinițe, creșe, campusuri școlare
• dotare școli și spitale
• sisteme de apă potabilă
• sisteme de canalizare și stații de epurare
• înființarea de rețele noi de gaze și energie electrică
• infrastructură rutieră
• platforme de gunoi și activități de salubritate
• sisteme de iluminat public
• reabilitare biserici
• construcție și reparare săli de sport
• locuințe sociale
• Universități: infrastructură didactică, infrastructură de cercetare, spații de cazare și cantine, centre de conferință

Proiectele realizate prin granturile acordate de Fond au o durată de implementare de maximu, 4 ani, ce poate fi prelungită până la maximum doi ani, potrivit ordinului citat.

Cum vor fi restituite granturile?

Beneficiarii au obligația de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect, calculată ca diferența între nivelul maxim al datoriei publice locale și serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanțată. Diferența rezultată dintre valoarea grantului și sumele achitate reprezintă cheltuială definitivă a bugetului de stat și nu se mai datorează de către beneficiar.

În ce privește universitățile, acestea au obligația de a restitui anual 2,5% din valoarea finanțării, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentând contribuția proprie la proiect.