ONG: „Circuitul apei în natură devine, din păcate, un circuit al plasticului în natură” / ”Dunărea, la intrarea în țară, transportă în medie aproximativ 100 de tone de plastic, ceea ce înseamnă enorm”

Poluarea cu plastic nu este doar o problemă locală, ci una globală. În fiecare an, se creează adevărate insule de gunoi din tonele de deșeuri ce sunt purtate de râuri către oceane. De asemenea, Dunărea, unul dintre cele mai importante fluvii din Europa, transportă o cantitate impresionantă de plastic la intrarea în România, precizează pentru Radio București, Carmen Oprea, coordonator de comunicare „Cu Apele Curate”, din cadrul asociației Mai Mult Verde.

„Dunărea, la intrarea în țară, transportă în medie aproximativ 100t de plastic, ceea ce înseamnă enorm. Vorbim de intrarea în țară, dar de asemenea știm că Dunărea traversează partea de sud a țării. În Dunăre se varsă majoritatea fluenților din țară și mai colectează pe parcurs pentru că, se știe foarte bine, deșeurile care se află pe malurile râurilor, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape și, practic, putem să vorbim că circuitul apei în natură devine, din păcate, un circuit al plasticului în natură”.

Deșeurile din plastic se degradează în particule din ce în ce mai mici, dar nu dispar. Acestea ajung în apă, aer și alimente, iar studiile recente au demonstrat că oamenii înghit zilnic aceste particule de plastic, fără să își dea seama.

„ Se știe mai puțin faptul că plasticul nu dispare niciodată din natură. El ajunge în natură și, odată ajuns acolo, sub influența soarelui, a factorilor care țin de vreme, el se dezintegrează în acele particule de microplastic. Microplasticul, la rândul lui, devine noplastic. (…) E bine să conștientizăm faptul că dimensiunea nanoplasticului este de 50 de ori mai mică decât firul de păr uman”, spune Carmen Oprea.

Curățarea râurilor este o soluție, dar este una temporară. Dacă vrem să vedem cu adevărat o schimbare reală atunci trebuie să înțelegem că aceasta vine din educație, conștientizare și prevenție. Oamenii trebuie să înțeleagă impactul acțiunilor lor și să adopte obiceiuri noi, care să vină în sprijinul naturii.
“Programul nostru demarează acțiuni de igienizare care se concentrează pe combaterea poluării cu plastic. Dar aceasta nu este soluția, aici umblăm numai la efect. Cauza este ce facem cu plasticul, cum procedăm astfel încât să nu mai să poată să ajungă în natură și să nu mai fim oripilați de mormanele de deșeuri care îngreunează malurile apelor și să ne  focusăm și pe acțiuni de prevenție. (…) Românul este pregătit să folosească sistemul de gestionare a deșeurilor, pe care autoritățile îl pun la dispoziția lui. Ceea ce este un fapt lăudabil. Din păcate, nu este suficient pentru că nouă ne-ar trebui, de fapt, un plan de management al deșeurilor pentru mult mai multe materiale, nu doar pentru aceste PET-uri de 2l, pentru aceste recipiente de aluminiu. Ce se întâmplă cu restul recipientelor, cu toate acele caserole de plastic pe care le folosim aproape zilnic? Ce se întâmplă cu PET-urile de 5l și ce se întâmplă cu toate deșeurile din construcții care se aglomerează cumva, ascunse sub preș, pe atâtea maluri de la noi din țară?”, explică coordonatorul de comunicare „Cu Apele Curate”.

Schimbarea reală este accesibilă fiecăruia dintre noi. Totul începe cu obiceiurile de zi cu zi. Nu e nevoie de eforturi uriașe pentru a proteja mediul. Uneori, cele mai simple gesturi au cel mai mare impact.

„Practic, stă în puterea fiecăruia să umble un pic la obișnuințe și să le schimbe. Și vorbim de gesturi mici, cum ar fi să înlocuiești PET-ul cu recipient reutilizabil, cum ar fi să mergi la cumpărături fără să lași acasă sacoșa reutilizabilă, cum ar fi să cântărești în supermarket legumele în acei saci speciali, refolosibili, astfel încât să reducem cât putem de mult ceea ce știm că face rău naturii. Este o chestiune pur și simplu de organizare”, spune Carmen Oprea.

Atunci când oamenii se unesc în jurul unui scop comun, schimbarea își va face simțită prezența. Dincolo de satisfacția personală, aceste inițiative ajută la crearea unor legături de prietenie între participanți și creează sentimentul de apartenență.

„Oamenii se simt foarte bine la acțiunile de igienizare. Simt că au făcut ceva concret și, într-adevăr, contează enorm să ajungi într-un loc care este plin de deșeuri și în câteva ore să vezi acel loc curat. Îți dă un sentiment foarte plăcut în momentul în care te uiți în urmă. Noi încercăm să încurajăm oamenii care participă la evenimentele noastre să se împrietenească, să formeze grupuri de inițiativă care să devină portavocea problemelor cu care se confruntă fiecare comunitate”, concluzionează Carmen Oprea.