ONU a publicat principalele „principii” pentru combaterea dezinformării online

ONU şi-a prezentat luni „principiile majore pentru integritatea informaţiei”, care vizează în primul rând combaterea dezinformării online, în special prin regândirea modelului publicitar al platformelor şi reţelelor de socializare, informează AFP, citată de News.ro.

„Într-o perioadă în care miliarde de oameni sunt expuşi la argumente înşelătoare, distorsiuni (ale adevărului) şi minciuni, aceste principii stabilesc o cale clară, înrădăcinată în drepturile omului, inclusiv în dreptul la libertatea de exprimare şi de opinie”, a comentat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un comunicat.

Prezentând în urmă cu un an un document de orientare care sublinia „riscul existenţial” pentru umanitate al dezinformării online, chiar înainte de dezvoltarea fulminantă a noilor instrumente de inteligenţă artificială, el a propus elaborarea unui fel de cod de conduită care să servească drept referinţă în acest domeniu.

În urma consultărilor cu diverşi actori din sector, documentul publicat luni, care nu este obligatoriu, enumeră cinci principii principale: încrederea şi rezistenţa societăţii; mass-media independente, libere şi pluraliste; transparenţa şi cercetarea; responsabilizarea publicului; stimulente pozitive. ONU speră să vadă aceste principii aplicate de principalii actori (platforme, mijloace de informare în masă, guverne şi ONU).

Într-un moment în care unele state sunt acuzate că sunt ele însele surse ale campaniilor de dezinformare, documentul analizează în special marile companii de tehnologie care fac posibil ca mass-media să joace un rol-cheie în această campanie.

ONU le invită să se abţină de la difuzarea de informaţii false şi de discursuri de ură şi, în special, să consolideze măsurile de garantare a integrităţii informaţiilor în timpul campaniilor electorale.

„Dezinformarea şi ura nu ar trebui să genereze o expunere maximă şi profituri masive”, insistă, de asemenea, textul, făcând apel la o regândire a modelelor de publicitate automată utilizate de platforme.

„Cu o astfel de concepţie opacă, bugetele de publicitate pot finanţa din greşeală persoane, entităţi sau idei pe care agenţii de publicitate nu intenţionează să le sprijine, ceea ce poate constitui un risc material pentru mărci”.

Documentul invită, de asemenea, agenţiile de publicitate să se implice, unindu-şi forţele acolo unde este necesar, pentru a solicita transparenţă din partea platformelor din lanţul de publicare a reclamelor.

În ceea ce priveşte în mod mai specific riscurile prezentate de inteligenţa artificială, documentul solicită, de asemenea, companiilor de tehnologie să pună în aplicare o semnalizare clară a oricărui conţinut generat de inteligenţa artificială.