ONU: În 2018 s-a înregistrat un record al concentrațiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial

Principalele gaze cu efect de seră (GES) care se află la originea încălzirii climatice au trecut de un nou record al concentrației în 2018 și „niciun semn de încetinire” nu este vizibil, a avertizat luni Organizația Națiunilor Unite (ONU), relatează AFP.

Acest semnal de alarmă a fost lansat cu câteva zile înaintea reuniunii anuale a ONU în privința luptei împotriva schimbărilor climatice, care va avea loc în perioada 2-13 decembrie, la Madrid.

„Nu este niciun semn de încetinire și cu atât mai puțin de diminuare a concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, în ciuda tuturor angajamentelor luate prin Acordul de la Paris asupra climei”, a punctat secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), Petteri Taalas, cu ocazia publicării buletinului anual al OMM privind concentrațiile de GES.

Raportul ține cont nu atât de cantitățile de GES care sunt eliberate în atmosferă, cât de cele care rămân acolo, având în vedere că oceanele absorb în jur de un sfert din emisiile totale, la fel ca biosfera, din care fac parte pădurile.

Potrivit cercetătorilor, dioxidul de carbon (CO2), care este asociat activităților umane și care constituie principalul gaz cu efect de seră ce persistă în atmosferă, a bătut un nivel record al concentrației în 2018, cu 407,8 părți per milion (ppm), reprezentând cu 147% mai mult decât nivelul preindustrial din 1750.

„Trebuie amintit că ultima dată când Pământul a cunoscut o concentrație de CO2 comparabilă a fost acum 3 până la 5 milioane de ani: temperatura era cu 2-3 grade Celsius mai mare decât în prezent, iar nivelul mării era mai ridicat cu 10-20 de metri față de cel actual”, a subliniat Petteri Taalas, într-un comunicat.

Îngrijorarea OMM este sporită din cauză că creșterea anuală a concentrației de CO2, care persistă timp de secole în atmosferă și încă și mai mult în oceane, a fost superioară ratei medii de creștere din ultimii zece ani.

Potrivit observațiilor cercetătorilor, concentrațiile de metan (CH4), care figurează pe locul al doilea între cele mai importante gaze persistente cu efect de seră, și de protoxid de azot (N2O) au crescut, de asemenea, mai puternic decât media anuală din ultimul deceniu.

Metanul, în cazul căruia 60% din emisii sunt de origine umană (creșterea animalelor, cultivarea orezului, exploatarea combustibililor fosili, depozitele etc.), și protoxidul de azot, pentru care 40% din emisii sunt de origine umană (îngrășăminte, procese industriale etc.) au atins de asemenea vârfuri ale concentrației.

De altfel, protoxidul de azot joacă un rol important în distrugerea stratului de ozon din stratosferă, care ne protejează de razele ulteviolete nocive, emise de soare.

Față de urgența climatică, statele s-au angajat la Paris, în 2015, să pună în aplicare planuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, însă emisiile la nivel mondial nu încetează să crească.

Petteri Taalas a chemat, luni, țările să-și transforme „angajamentele în fapte și să-și revizuiască în sus aspirațiile, în interesul omenirii”.

Acest apel vine în contextul în Statele Unite și-au oficializat în noiembrie ieșirea din Acordul de la Paris.

China, Statele Unite, Uniunea Europeană și India sunt la originea a 56% din emisiile de la nivel mondial. Doar UE (9% din total) este pe cale să îndeplinească și chiar să-și depășească obiectivele, conform unui studiu recent al ONG-ului american Fundația ecologică universală (FEU-US).

Sursa foto: Pixabay.com