ONU solicită investiții de 2,6 trilioane de dolari pentru a inversa degradarea terenurilor

Restaurarea terenurilor degradate din lume și limitarea deșertificării vor necesita investiții de cel puțin 2,6 trilioane de dolari până la sfârșitul deceniului, a declarat pentru Reuters executivul ONU care supervizează discuțiile globale pe această temă, cuantificând costul pentru prima dată, potrivit Reuters.

Secetele mai frecvente și mai severe ca urmare a schimbărilor climatice, combinate cu nevoile alimentare ale unei populații în creștere, au însemnat că societățile sunt expuse unui risc mai mare de perturbare dacă nu se iau măsuri, a declarat Ibrahim Thiaw înaintea discuțiilor de la Riad din această săptămână.

Reuniunea de două săptămâni urmărește să consolideze rezistența lumii la secetă, inclusiv prin înăsprirea obligațiilor juridice ale statelor, stabilirea următoarelor etape strategice și asigurarea finanțării.

O mare parte din suma de aproximativ un miliard de dolari pe zi care este necesară va trebui să provină din sectorul privat, a declarat Thiaw, care este secretar executiv al Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD).

„Cea mai mare parte a investițiilor în refacerea terenurilor din lume provine din bani publici. Iar acest lucru nu este corect. Pentru că, în esență, principalul motor al degradării terenurilor în lume este producția alimentară… care se află în mâinile sectorului privat”, a declarat Thiaw, adăugând că, în prezent, acesta furnizează doar 6% din banii necesari pentru reabilitarea terenurilor deteriorate.

„Cum se face că o mână degradează terenurile, iar cealaltă mână are sarcina de a le restaura și de a le repara?”, a spus Thiaw, recunoscând în același timp responsabilitatea guvernelor de a stabili și de a pune în aplicare politici și reglementări bune privind utilizarea terenurilor.

În condițiile în care creșterea populației înseamnă că lumea trebuie să producă de două ori mai multă hrană pe aceeași suprafață de teren, investițiile din sectorul privat ar fi esențiale, a spus el.

Discuțiile din Arabia Saudită vin în urma unor evenimente similare organizate de ONU în octombrie pe tema biodiversității și în noiembrie pe tema schimbărilor climatice și a plasticului, în cadrul cărora finanțarea – sau lipsa acesteia – a jucat un rol central.

Pentru a ajunge la 2,6 trilioane de dolari – apropiindu-se de producția economică anuală a Franței – lumea trebuie să acopere un decalaj anual de 278 de miliarde de dolari, după ce doar 66 de miliarde de dolari au fost investite în 2022, a declarat ONU.

Un proces anevoios

Un studiu susținut de ONU, publicat duminică, arată că degradarea terenurilor „subminează capacitatea Pământului de a susține omenirea” și că eșecul de a inversa această tendință „va reprezenta provocări pentru următoarele generații”.

O suprafață totală de aproximativ 15 milioane de kilometri pătrați – mai mare decât Antarctica – a fost deja degradată și crește cu aproximativ un milion de kilometri pătrați în fiecare an, se adaugă în studiu.

Totuși, obținerea unui acord cu privire la consolidarea obligațiilor juridice ale statelor va fi una dintre cele mai dificile înțelegeri de încheiat, a declarat Thiaw, adăugând că unele țări „nu sunt pregătite să aibă un alt instrument obligatoriu din punct de vedere juridic”, în timp ce altele consideră că este important.

Deși țările și-au luat deja angajamentul de a proteja aproximativ 900 de milioane de hectare de teren, acestea trebuie să stabilească o țintă mai ambițioasă de 1,5 miliarde de hectare și să accelereze ritmul.

Lipsa unui acord cu privire la măsurile de refacere a terenurilor degradate ar afecta în cele din urmă eforturile paralele conduse de ONU de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră dăunătoare climei și de a proteja biodiversitatea, a declarat Thiaw, agricultura fiind responsabilă pentru 23% din emisiile de gaze cu efect de seră, 80% din defrișări și 70% din utilizarea apei dulci.

„Resursele despre care vorbim nu sunt de pomană”, a spus Thiaw, adăugând: „Prin urmare, este important să vedem acest lucru nu ca o investiție pentru africanii săraci, ci ca o investiție care va menține echilibrul mondial”.