ONU: Ţările trebuie să-şi mărească de şapte ori obiectivele pentru a respecta pragul de încălzire globală cu cel mult 1,5°C

Angajamentele ţărilor privind reducerea pe plan mondial a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să fie de şapte ori mai ambiţioase pentru ca omenirea să limiteze încălzirea globală a climei cu cel mult 1,5°C, plafonul cel mai ambiţios prevăzut în Acordul de la Paris, a anunţat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), informează AFP, citată de Agerpres.

În pofida noilor promisiuni făcute de peste 120 de ţări până pe 30 septembrie, ecartul faţă de ceea ce ar fi necesar pentru respectarea Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii climei cu cel mult 2°C, sau chiar cu 1,5°C dacă va fi posibil, în raport cu era preindustrială, „rămâne destul de important”, se afirmă în raportul publicat marţi de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE).

Astfel, noile promisiuni „reduc previziunile de emisii pentru 2030 cu 7,5%, în contextul în care o scădere de 30% ar fi necesară pentru atingerea obiectivului de +2°C şi de 55% pentru obiectivul de +1,5°C”, au anunţat autorii raportului.

Această „scădere ar trebui să fie de patru ori mai mare pentru a fi compatibilă cu obiectivul de +2°C şi de aproape opt ori mai mare pentru a fi compatibilă cu obiectivul de +1,5°C, a explicat Anne Ohloff, coautoare a raportului.

„S-au făcut progrese (…), dar suntem foarte departe de locul în care ar trebui să fim”, a insistat ea.

Primele „contribuţii stabilite la nivel mondial” (NDC) pentru cei 200 de semnatari ai Acordului de la Paris vor duce planeta noastră spre o încălzire cu 3°C sau 4°C.

Odată cu noile NDC-uri depuse de 143 de ţări şi cu promisiunile economice majore, încă informale, făcute de anumite state, precum China, pentru anul 2030, omenirea se îndreaptă de acum spre o încălzire a climei cu cel puţin 2,7°C.

Pe lângă aceste NDC-uri, care detaliază obiectivele pe termen scurt, 49 de state care reprezintă 57% din emisiile mondiale s-au angajat oficial să atingă neutralitatea carbonului la jumătatea secolului nostru (majoritatea în 2050, câteva în 2045 sau în 2060). Aceste angajamente vor permite o scădere suplimentară de 0,5°C, deci omenirea ar trebui să ajungă la o încălzire a climei terestre cu 2,2°C, notează acelaşi raport.

Oamenii de ştiinţă au emis însă un avertisment în legătură cu riscul ca aceste previziuni să fie depăşite cu mult.

În primul rând, previziunile actuale pornesc de la premisa că angajamentele vor fi respectate, în condiţiile în care anumite angajamente precedente nu sunt respectate nici în prezent. Astfel, privite ca un grup unitar, ţările din G20 sunt pe cale să nu îşi respecte precedentele lor NDC-uri. În plus, strategiile privind neutralitatea carbonului sunt considerate „vagi”.

„Pericol iminent”

Şi alte semnale sunt îngrijorătoare. După scăderea emisiilor cu 5,4% în 2020 datorită pandemiei de COVID-19, a putut fi observată o creştere importantă în 2021, iar ţările nu au profitat de ocazia oferită de planurile de relansare economică pentru a-şi accelera tranziţia spre o economie „verde”, întrucât doar 17%-19% dintre acele investiţii sunt susceptibile de a reduce emisiile, subliniază autorii raportului.

Totodată, previziunile cercetătorilor se bazează pe probabilităţi.

Raportul estimează că există 66% şanse de a nu depăşi obiectivul de +2,2°C. Dar, în acelaşi scenariu, există „o probabilitate de peste 15% ca încălzirea climei să depăşească +2,5°C până la sfârşitul secolului şi o probabilitate puţin mai mică de 5% ca ea să depăşească +3°C°”.

„Este înfricoşător, căci acest lucru subliniază şi mai mult nevoia de a merge spre o încălzire cât mai redusă”, a subliniat Anne Ohloff.

Fiecare încălzire a climei cu o zecime de grad Celsius contează, întrucât înmulţeşte catastrofele climatice, de la caniculă la inundaţii, care devastează deja planeta noastră în contextul în care temperatura medie de pe Terra a crescut deja cu 1,1°C în raport cu era preindustrială.

„Pentru a avea o şansă să limităm încălzirea planetei la +1,5°C, avem la dispoziţie opt ani pentru a reduce cu aproape jumătate emisiile de gaze cu efect de seră: opt ani pentru a elabora planuri, să punem în practică politicile necesare şi, în final, să reuşim să le finalizăm. Timpul este periculos de scurt”, a declarat directoarea PNUE, Inger Anderson, într-un comunicat.

Opt ani vor fi necesari pentru a reduce emisiile anuale de 28 de gigatone (măsurate în cantităţi echivalente de CO2) până în 2030, în contextul în care angajamentele actuale le-ar reduce cu doar 4 gigatone, potrivit aceluiaşi raport. Numai emisiile de CO2 ar trebui să fie de 33 de gigatone în 2021.

Una dintre pârghiile de acţiune pentru reducerea emisiilor este renunţarea la energiile fosile, deosebit de poluante. Însă un alt raport al PNUE a arătat săptămâna trecută că previziunile mondiale privind producţia de carbon, petrol şi gaze naturale erau de două ori mai mari decât cele compatibile cu limitarea încălzirii climei la 1,5°C.

„Omenirea trebuie să se trezească în faţa pericolului iminent care ne ameninţă ca specie”, a declarat Inger Anderson.