ONU: Telegram găzduieşte ”pieţe subterane” pentru bandele de infractori din Asia de Sud-Est / Aplicaţia nu a răspuns acuzațiilor

Reţele de infractori puternice din Asia de Sud-Est folosesc pe scară largă aplicaţia de mesagerie Telegram, care a permis o schimbare fundamentală în modul în care crima organizată poate desfăşura activităţi ilicite pe scară largă, a declarat luni Organizaţia Naţiunilor Unite într-un raport, transmite Reuters, transmite News.ro.

Raportul reprezintă cele mai recente acuzaţii care au fost formulate împotriva controversatei aplicaţii criptate, deoarece Franţa, folosind o nouă lege dură, fără echivalent internaţional, l-a acuzat pe şeful său Pavel Durov pentru că a permis activităţi criminale pe platformă.

Datele piratate, inclusiv detaliile cardului de credit, parolele şi istoricul browserului, sunt tranzacţionate în mod deschis pe o scară largă în aplicaţia care are canale extinse cu puţină moderare, se arată în raportul Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC).

Instrumentele utilizate pentru criminalitatea cibernetică, inclusiv aşa-numitul software deepfake conceput pentru fraudă şi programele malware de furt de date sunt, de asemenea, vândute pe scară largă, în timp ce platformele de criptomonede fără licenţă oferă servicii de spălare a banilor, potrivit raportului.

”Transferăm 3 milioane USDT furaţi din străinătate pe zi”, se spunea într-un anunţ în chineză.

Există ”dovezi puternice că pieţele de date subterane se deplasează către Telegram şi vânzătorii caută în mod activ să vizeze grupurile transnaţionale de crimă organizată cu sediul în Asia de Sud-Est”, se arată în raport.

Asia de Sud-Est a devenit un centru important pentru o industrie de miliarde de dolari care vizează victimele din întreaga lume cu scheme frauduloase. Mulţi sunt sindicate chineze care operează din complexe fortificate cu personal de muncitori traficaţi.

Industria generează între 27,4 şi 36,5 miliarde de dolari anual, a spus UNODC.

Durov, născut în Rusia, a fost arestat la Paris în august şi acuzat că a permis activităţi criminale pe platformă, inclusiv răspândirea de imagini sexuale cu copii.

Mişcarea a pus în centrul atenţiei răspunderea penală a furnizorilor de aplicaţii şi, de asemenea, a declanşat dezbateri despre unde se termină libertatea de exprimare şi începe aplicarea legii.

Telegram, care are aproape 1 miliard de utilizatori, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

După arestarea sa, Durov, care este în prezent liber pe cauţiune, a spus că aplicaţia va preda adresele IP şi numerele de telefon ale utilizatorilor autorităţilor care fac cereri legale. El a mai spus că aplicaţia va elimina unele funcţii care au fost abuzate pentru activităţi ilegale.

Benedikt Hofmann, reprezentantul adjunct al UNODC pentru Asia de Sud-Est şi Pacific, a declarat că aplicaţia este un mediu uşor de navigat pentru criminali.

”Pentru consumatori, aceasta înseamnă că datele lor sunt expuse unui risc mai mare de a fi alimentate în escrocherii sau alte activităţi criminale decât oricând înainte”, a declarat el pentru Reuters.

Raportul spune că amploarea profiturilor obţinute de grupurile criminale din regiune le-a impus să inoveze, adăugând că au integrat noi modele de afaceri şi tehnologii, inclusiv malware, inteligenţă artificială generativă şi deepfake în operaţiunile lor.

UNODC a declarat că a identificat mai mult de 10 furnizori de servicii software deepfake ”care vizează în mod specific grupurile criminale implicate în fraude cibernetice din Asia de Sud-Est”.

În altă parte a Asiei, poliţia din Coreea de Sud – considerată a fi ţara cea mai vizată de pornografia falsă – ar fi lansat o investigaţie asupra Telegramului, care va analiza dacă încurajează crimele sexuale online.

Reuters a mai relatat luna trecută că un hacker a folosit chatboturi pe Telegram pentru a divulga datele companiei de asigurări indiene Star Health, ceea ce a determinat asigurătorul să dea în judecată platforma.

Folosind chatboturile, Reuters a putut să descarce documente de politică şi de revendicare care conţineau nume, numere de telefon, adrese, detalii fiscale, copii ale cărţilor de identitate, rezultate ale testelor şi diagnostice medicale.