ONU trece la „măsuri de austeritate” după ce Trump închide robinetul cu bani

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, reține transferul mai multor bugete către Organizația Națiunilor Unite până în prezent, iar organizația internațională, care se confruntă în prezent cu o gravă criză economică din cauza unei scăderi puternice a resurselor sale financiare, a fost nevoită să ia măsuri drastice. Potrivit unei scrisori obținute de Ynet News, sediul ONU din New York a început deja să facă reduceri semnificative, care afectează activitățile curente ale organizației.

Printre măsurile luate se numără: reducerea serviciilor de traducere; reducerea transmisiunilor în direct ale dezbaterilor în plen; încetarea organizării de reuniuni după ora 18:00; scurtarea cu 10% a duratei rapoartelor; limitarea numărului de reuniuni cu servicii de traducere și interpretare; întârzieri în elaborarea proceselor-verbale oficiale; scăderea temperaturii în birouri pentru a economisi costurile de încălzire; și chiar închiderea uneia dintre intrările principale în sediul ONU de pe strada 42 din Manhattan, New York.

Potrivit scrisorii, semnată de șeful de cabinet al Secretarului General al ONU, Earle Courtenay Rattray, aceste măsuri sunt necesare pentru a se asigura că organizația poate continua să funcționeze, cel puțin până la sfârșitul anului. „Fără restricții imediate de cheltuieli, nu vom putea să ne îndeplinim obligațiile financiare din septembrie până în decembrie”, se arată în document. De asemenea, se subliniază că, din cauza gravității situației, măsurile drastice luate anul trecut vor continua, de asemenea, cu noi restricții adăugate la toate departamentele cheie ale ONU.

Impactul măsurilor este evident în fiecare aspect al activității ONU. De exemplu, reuniunile oficiale vor avea loc numai între orele 10:00 și 18:00, iar discuțiile în afara acestor ore – inclusiv în weekend – vor avea loc numai dacă finanțarea pentru acestea provine din surse externe. Organismele ONU care organizează 10 sau mai multe reuniuni pe săptămână vor fi obligate să le reducă cu 10%.

Serviciile de traducere și interpretare, esențiale pentru discuțiile multilingve, vor fi furnizate numai în timpul orelor oficiale și numai într-o măsură limitată pentru cei care au dreptul la ele, conform regulamentului. În plus, numărul de reuniuni bugetate pentru interpretare va fi redus la 55 pe săptămână, iar numărul total de reuniuni ale organizației va fi redus cu 10%.

„Activitățile de informare” ale ONU sunt, de asemenea, prejudiciate

Comunicările interne ale ONU sunt, de asemenea, afectate: producția de documente oficiale va fi întârziată în mod semnificativ; lungimea rapoartelor va fi redusă cu 10 %; iar prelucrarea transcrierilor și înregistrărilor oficiale va avea loc numai atunci când sunt disponibile fonduri. Un alt impact semnificativ este cel asupra publicațiilor ONU, inclusiv asupra rapoartelor și revistelor oficiale, care vor înregistra întârzieri semnificative în distribuție.

La nivel public, activitățile de sensibilizare ale ONU sunt, de asemenea, grav afectate: numărul transmisiunilor în direct va fi redus în mod semnificativ; echipele UNTV vor opera într-un format redus; iar acoperirea evenimentelor Consiliului de Securitate ar putea lipsi. Scrisoarea menționează că fotografiile și înregistrările video nu pot fi etichetate sau distribuite în aceeași zi. Serviciile de traducere pentru principalele site-uri web ale ONU și conținutul oficial vor fi limitate, iar unele dintre mesajele oficiale ale secretarului general nu vor fi distribuite în toate limbile oficiale ale organizației.

În plus, constrângerile bugetare au dus la anularea unui proiect inovator de inteligență artificială menit să ajute diplomații să navigheze în arhivele ONU vechi de 80 de ani. Evenimentele organizate în afara orelor de lucru, cum ar fi vernisajele expozițiilor sau evenimentele din sala de mese a clădirii, vor avea loc numai cu finanțare externă integrală.

Criza financiară afectează în mod direct și serviciile de cercetare și formare ale organizației. Conform documentului, accesul la resursele bibliotecii digitale a ONU va fi limitat, programele de învățare a limbilor străine vor fi reduse, iar bazele de date esențiale pentru experți și diplomați vor fi mai puțin accesibile. Chiar și întreținerea de bază a sediului ONU este afectată de reduceri: nivelurile de încălzire vor fi reduse, achiziționarea de noi echipamente va fi aproape complet oprită, iar lucrările de întreținere care nu sunt urgente vor fi amânate până la noi ordine.

„Vom continua să monitorizăm situația numerarului și să actualizăm măsurile de urgență în conformitate cu evoluțiile”, se arată în scrisoare. „Cu toate acestea, având în vedere gravitatea crizei, este clar că ONU intră într-o perioadă de incertitudine fără precedent, cu un impact real asupra capacității sale de a-și îndeplini misiunea”.

Nu doar Trump: China întârzie și ea plățile

Criza bugetară a ONU provine în principal din faptul că statele sale membre nu plătesc integral și la timp creditele pe care chiar ele le-au aprobat pentru finanțarea organizației. Un factor major în acest sens este SUA, după ce administrația Trump a înghețat majoritatea ajutoarelor internaționale și acum nu își plătește partea în mod regulat.

Trump a ordonat, de asemenea, retragerea din Organizația Mondială a Sănătății și din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a oprit toate finanțările pentru UNRWA , agenția de ajutorare a ONU pentru refugiații palestinieni. De asemenea, el a ordonat o revizuire a apartenenței SUA la alte organizații ale ONU și a participării sale pe termen lung la activitățile acestora. Trump și ambasadorul său desemnat la ONU, Elise Stefanik, au acuzat ONU de antisemitism și au avertizat că, dacă nu se schimbă, SUA se vor retrage complet din organizație.

În ultimii ani, China a început, de asemenea, să își amâne plățile către ONU, iar închiderea mai multor misiuni mari de menținere a păcii a exacerbat criza de numerar. Ca urmare, ONU a fost nevoită să ia măsuri de urgență, cum ar fi amânarea rambursărilor către țările care contribuie cu forțe de menținere a păcii, reducerea activităților planificate și chiar închiderea anumitor birouri, așa cum s-a întâmplat deja în birourile ONU din Geneva.

Situația este deosebit de gravă din cauza sistemului financiar al ONU, în care bugetul este stabilit de Adunarea Generală, dar nu există un mecanism clar de penalizare pentru țările care nu plătesc la timp. Deși constituția ONU prevede că o țară care acumulează datorii mai mult de doi ani își pierde dreptul de vot, multe țări mențin în mod deliberat datoria sub acest prag. În lipsa unor sancțiuni eficiente, ONU este nevoită să se bazeze pe abordări creative în ceea ce privește gestionarea numerarului – ceea ce duce la o afectare gravă a capacității sale de a funcționa în mod corespunzător și de a furniza servicii de bază statelor membre.